Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 569 ~
Europeană și Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO). Tot în
acest sens, prin concursul Ministerului Culturii și al Academiei de Științe a Moldovei a fost inițiat
Programul Național
Salvgardarea patrimoniului cultural al Republicii Moldova
, pentru perioada
2011–2014, care a evoluat treptat într-o strategie națională de dezvoltare a statului
1
.
Ceea ce a
motivat, ca, începând cu anul 2013 până în 2020, toate măsurile privind stoparea procesului de
degradare
a patrimoniului cultural, prin crearea unui sistem modern și eficient de conservare și
punere în valoare a acestuia, să se realizeze în corespundere cu obiectivul general
Salvgardarea
patrimoniului cultural național în toată diversitatea lui
2
și direcția strategică din sfera științei și
inovării
Patrimoniul național și dezvoltarea societății
3
. Ulterior, și
Strategia de dezvoltare a culturii
„Cultura 2020”
, aprobată la 29 ianuarie 2014, a propus câteva direcțiile esențiale de evoluție a
procesului cultural durabil din Republica Moldova pentru dezvoltarea socio-economică
conti-
nuă a țării
4
.
În contextul aderării la politicile științifice și culturale europene, Republica Moldova a reușit
să ratifice zece convenții cu referire la tezaurul cultural. Convențiile care vizează prezervarea pa-
trimoniului cultural (
Conven
ț
ia UNESCO privind protec
ț
ia patrimoniului mondial cultural
ș
i na-
tural
, aprobată la Paris, 16.11.1972, în vigoare pentru Republica Moldova – 23.12.2002;
Conven
ț
ia
UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial
, aprobată la Paris, 17.10.2003, în
vigoare pentru Republica Moldova – 24.06.2006)
5
urmăresc identificarea constituentelor de pa-
trimoniu național: fixarea, studierea și stabilirea calității acestora, evaluarea situației actuale, de-
terminarea factorilor care ar prejudicia existența ulterioară a lor, elucidarea măsurilor de prote-
jare a patrimoniului cultural, atât imaterial, cât și material și nevoia de diseminare a rezultatelor
de investigație cu referire la subiectul cercetat în sferele importante de activitate: cultură, știință,
educație. Totodată, prin ratificarea Convențiilor, Republica Moldova a obținut și dreptul de a
propune bunuri/situri de patrimoniu cultural și natural pentru înscriere în
Lista Patrimoniului
Mondial UNESCO
și, respectiv, de a propune bunuri de patrimoniul cultural imaterial pentru
includere în
Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanității
6
.
În conformitate cu prevederile convențiilor ratificate au fost formulate patru principii gene-
rale ale
Strategiei de dezvoltare a culturii
: „1) protejarea și valorificarea patrimoniului cultural al
țării, care este o prioritate națională; 2) accesul cetățenilor la valorile culturale ale țării; 3) produ-
cerea bunurilor și serviciilor culturale pentru creșterea economică a țării; 4) promovarea culturii
în calitate de factor determinant în domeniul educației și formării cetățenilor țării”
7
.
La ora actuală eficiența implementării celor patru principii enunțate este în strânsă legătu-
ră cu oportunitățile și posibilitățile pe care ni le oferă era tehnologiilor informaționale avansa-
1
Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova-2020”
. http://particip.gov.md/public/files/strategia/
Moldova_2020_ROM.pdf; http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=345635 (ac-
cesat la 02 septembrie 2020).
2
Obiectivul nr. 1.
Salvgardarea patrimoniului cultural naţional în toată diversitatea lui
, in:
Strategia de
dezvoltare a culturii „Cultura 2020”
, aprobată la 29 ianuarie 2014, p. 28-29. https://mecc.gov.md/ro/
content/strategia-de-dezvoltare-culturii-cultura-2020 (accesat la 02 septembrie 2020).
3
Guvernul RM.
Hotărâre nr. 714 din 12.09.2013 cu privire la aprobarea Acordului de parteneriat în-
tre Guvern și Academia de Știinţe a Moldovei pentru anul 2013,
in:
Monitorul Oficial
, nr. 206-211,
art. nr. 818, publicat: 20.09.2013. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&
id=349653 (accesat la 09 septembrie 2020).
4
Strategia de dezvoltare a culturii „Cultura 2020”
. https://mecc.gov.md/ro/content/strategia-de-
dezvoltare-culturii-cultura-2020 (accesat la 02 septembrie 2020).
5
Council of Europe.
Conventions
. https://www.coe.int/web/conventions/ (accesat la 02.09.2020).
6
Lista Reprezentativă UNESCO
. https://mecc.gov.md/ro/content/monumente-din-rm-lista-unesco
(accesat la 02.09.2020).
7
Strategia de dezvoltare a culturii „Cultura 2020”
. https://mecc.gov.md/ro/content/strategia-de-
dezvoltare-culturii-cultura-2020 (accesat la 02 septembrie 2020).
Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine
~ 570 ~
te. Raportate la patrimoniul cultural, aceste tehnologii informaționale vădesc, în primul rând,
salvgardarea specimenelor cu ajutorul infrastructurii de digitizare, iar în al doilea rând, crearea
unor aplicații și servicii menite să dirijeze cu diverse instrumente din domeniul culturii. Prin
aceste acțiuni se încearcă realizarea primelor două obiective din cele patru generale enunțate în
Strategia de dezvoltare a culturii „Cultura 2020”
și anume: a) salvgardarea patrimoniului cultural
național; și b) asigurarea circulației reale și virtuale a produsului cultural.
Astfel pare justificată, din punct de vedere social-economic, instituirea unui segment esențial
– „cultura electronică”. Termenul „cultură electronică” (informatizată) presupune elaborarea unei
imagini digitale a patrimoniul cultural viabil, urmărindu-se în acest fel satisfacerea mai multor
sarcini:
dezvoltarea turismului, reconstituirea matricei cultural-istorice, accesul liber al societății
la sursele electronice, sustenabilitatea dezvoltării spiritului național și a relațiilor interetnice, pre-
cum și
long-time preservation
(conservarea pe termen lung) a mostrelor de patrimoniu național.
În țările europene funcționează de circa 12 ani un program de digitizare masivă a informației.
Scopul programului este unul bine definit – de a transmite generațiilor care vin diversitatea patri-
moniului cultural. Avantajele oferite de tehnologiile informaționale permit acest lucru pentru o
perioadă de timp nedeterminată. Toate instituțiile care conțin fonduri de arhivă cu materiale is-
torice, cultural-artistice au intrat în realizarea acestui program-pilot de digitizare.
Drept rezultat,
în noiembrie 2008 a fost creată Biblioteca Digitală Europeană (
Europeana
)
8
, care găzduiește astăzi
peste 60 de milioane de materiale aparținând patrimoniului cultural european. Scopul creării
acesteia a fost de a transforma patrimoniul cultural și științific al întregii Europe (fonduri de texte,
documente sau cărți, obiecte de muzeu, situri și monumente, înregistrări audio și video, fotogra-
fii, oricare alte elemente ale patrimoniului cultural imaterial și material) într-o colecție digitală
practică și atractivă pentru utilizatorii interesați. Toate bibliotecile naționale și muzeele din întreg
spațiul european au devenit actorii principali invitați să colaboreze la acest proiect. România a fost
prima țară care a răspuns la solicitarea UNESCO de a realiza acest program (portalul Biblioteca
Digitală a României). Cât privește
Republica Moldova, la ora actuală și Biblioteca Națională, și
celelalte instituții similare de proporții, arhive, muzee din țară au început digitalizarea fondurilor
de materiale disponibile, pentru a fi ulterior înglobate în imensa bază europeană de date.
Do'stlaringiz bilan baham: