Implications for the development


~ 3 ~ Liliana CONDRATICOVA



Download 25,39 Mb.
Pdf ko'rish
bet3/512
Sana23.07.2022
Hajmi25,39 Mb.
#842406
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   512
Bog'liq
Patrimoniul cultural de ieri 2020 site IDSI

~ 3 ~
Liliana CONDRATICOVA
Doctor habilitat în studiul artelor și culturologie, doctor habilitat în istorie,
Academia de Științe a Moldovei
email: condraticova.asm@gmail.com
Nicoleta VORNICU
Doctor în chimie, doctor habilitat în arte vizuale, profesor 
Centrul Mitropolitan de Cercetări TABOR, Iași 
email: cmctaboriasi@yahoo.com
PATRIMONIUL CULTURAL DE IERI – IMPLICAȚII ÎN DEZVOLTAREA 
SOCIETĂȚII DURABILE DE MÂINE
Conferință științifică internațională, ediția a II-a
Chișinău, 22-23 septembrie 2020
Conceptul de patrimoniu vine din necesitatea omului și a societății de a identifica, pro-
mova și valorifica cele mai importante creații ale înțelepciunii umane. Generată din inițiativa 
necondiționată a unui grup de cercetători din Chișinău și Iași, care nu puteau rămâne dezinteresați 
față de tezaurul cultural al țării, urmărind cu nepăsare cum dispar sau se schimbă (și nu totdeau-
na spre bine) construcțiile arhitecturale, piesele și obiectele de patrimoniu, conferința științifică 
internațională „Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății durabile de mâi-
ne” a ajuns la cea de-a II-a ediție, organizată în anul curent online de către Academia de Științe 
a Moldovei, Secția Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte, în data de 22–23 septembrie 
2020
1
.
Lucrările conferinței au fost dedic12ate Zilelor Europene ale Patrimoniului, sărbătorite 
tradițional la finele lui septembrie, în cele 50 de țări semnatare ale Convenției Culturale Europe-
ne (1954). În anul 2020, la inițiativa comună a Comisiei Europene și a Uniunii Europene, Zilele 
Europene ale Patrimoniului s-au desfășurat sub genericul „Patrimoniul și educația”, aspecte regă-
site cu plenitudine în comunicările susținute de participanți. Or, cercetarea, educația, societatea 
sunt acei piloni importanți care au un cuvânt greu de spus în valorificarea științifică, culturală,
economică a obiectelor de patrimoniu material și imaterial, în educarea tinerii generații în spi-
ritul respectului pentru tezaurul antecesorilor noștri, în aplicarea rezultatelor obținute în bene-
ficiul societății, pentru dezvoltarea durabilă a acesteia. Ne-am propus ca scop, prin realizarea 
conferinței științifice internaționale, transformarea patrimoniului cultural în sursă de dezvoltare 
și coeziune socială, precum și integrarea patrimoniului cultural în diverse sfere ale serviciilor 
publice.
Conferința și-a ținut lucrările la Academia de Științe a Moldovei, parteneri și de această dată 
fiind Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Universitatea de Stat din Moldova, Universita-
tea de Stat „Dimitirie Cantemir” din Chișinău, Centrul Mitropolitan de Cercetări TABOR, Iași, 
România, Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Complexul Muzeal Naţional „Moldova” 
Iași, România, Institutul de Etnologie din Lvov, Academia Națională de Științe a Ucrainei. Mesaje 
de salut au fost adresate participanților la conferință de mem. cor. Victor Moraru, vicepreședinte 
al Academiei de Științe a Moldovei, conducător al Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice 
și Arte, Andrei Chistol, secretar de stat în domeniul culturii, MECC, profesor dr. habil. Nicoleta 
1
Detalii cu privire la conferința internațională „Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea 
societăţii durabile de mâine”, ediția I, din 22-25 septembrie 2019 sunt disponibile la adresele http://
old.asm.md/index.php?go=noutati_detalii&n=8993&new_language=0; http://old.asm.md/index.
php?go=noutati_detalii&n=8991&new_language=0; http://old.asm.md/galerie/file/2019-conf/pro-
gram-rezumate-2.pdf; https://ibn.idsi.md/ru/collection_view/469; https://ibn.idsi.md/sites/default/
files/imag_file/Patrimoniul%20cultural%20de%20ieri_2019.pdf.


Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine
~ 4 ~
Vornicu, director al Centrului de Cercetări TABOR, Iași, dr. hab. prof. univ. Otilia Dandara, rec-
tor al Universității de Stat din Moldova, dr. hab. Aurelia Hanganu, rector al Universității de Stat 
„Dimitrie Cantemir”, Elena Pintilei, director al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, toți 
vorbitorii punctând asupra ideii că Republica Moldova deține un patrimoniu deosebit de bogat, 
care a devenit o resursă strategică pentru o societate durabilă, pentru o Europă durabilă, și este 
de datoria noastră să atragem atenția asupra posibilităților oferite de patrimoniul nostru cultural, 
material, imaterial,precum și cel uman. Cert este că actualmente în Republica Moldova există 
un hiatus mare de informaţii în domeniul promovării patrimoniului cultural. Ideea realizării 
conferinței a fost condiționată de necesitatea asigurării unui pachet informativ-formativ care 
să acopere tematica protecţiei patrimoniului cultural mobil și imobil, să aibă un impact asupra 
modernizării și dezvoltării societății în gestiunea căreia se află patrimoniul de ieri.
Comunicările prezentate de participanții la conferință – cercetători științifici din domeniul 
artelor vizuale și audiovizuale, istorie, etnologie, filologie, cadre didactice, manageri de instituții 
în gestiunea cărora se află mai multe obiecte și piese de patrimoniu, muzeografi, restauratori, 
doctoranzi, masteranzi – au fost concentrate în 6 secțiuni, după cum urmează: secțiunea I „Pa-
trimoniul artistic în context naţional și internaţional (arte vizuale și audiovizuale)”, secțiunea 
II „Conservarea și restaurarea patrimoniului cultural”, secțiunea III „Patrimoniul istoric și 
educațional”, secțiunea IV „Patrimoniul etnologic”, secțiunea V „Studii filologice și literare” și 
secțiunea VI „Cultura memoriei și patrimoniul cultural în societatea post-totalitară: politici, 
practici și proiecte de valorificare științifică”.
Apreciem prezența a zeci de cercetători versați în domeniu, dar și zeci de tineri care nu sunt 
indiferenți de soarta patrimoniului, de moștenirea care le-a revenit și pentru care sunt respon-
sabili, iar alături de seniorii din cercetare și educație, acești tineri au oportunitatea de a învăța 
lucruri noi, de a utiliza noi metodologii și de a împărtăși din cunoștințele și aptitudinile sale, fo-
losind la maxim posibilitățile noilor tehnologii informaționale și a rețelelor de socializare pentru 
a promova patrimoniul cultural al țării. Este îmbucurător faptul că la cea de-a II-a ediție ne-au 
onorat cu prezența online mai mulți cercetători științifici și cadre didactice din România, Ucrai-
na, Federația Rusă, Uzbekistan, care au susținut 28 de comunicări.
Subliniind impactul științific, social, educațional, economic al evenimentului și totali-
zând problemele actuale pe marginea patrimoniului cultural, discutate în cadrul conferinței 
internaționale, concluzionăm că patrimoniul cultural contează nu doar pentru Europa, ci este 
important în primul rând pentru fiecare dintre noi, ca persoană, societate, stat. Patrimoniul cul-
tural nu este un cuvânt în vogă pe care îl rostim solemn doar cu ocazia Zilelor Europene ale 
Patrimoniului. Este un bun al tuturor, o moștenire care trebuie valorificată, protejată și transmisă 
urmașilor, fiind conștienți de faptul că pasivitatea și indiferența duc la distrugerea și pierderea 
irecuperabilă a patrimoniului care ne identifică ca națiune. 
În cadrul evenimentului a fost lansat un film de promovare a conferinței științifice și a pa-
trimoniului cultural, lucrările conferinței fiind disponibile la linkul https://www.youtube.com/
watch?v=_dFrQBbn490&feature=youtu.be&ab_channel=IDSITV. 
Prin rezultatele obținute în cadrul celei de-a doua ediții a conferinței „Patrimoniul cultural de 
ieri – implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine” au fost identificate noi soluţii pentru 
obiectivele de conservare a pieselor de patrimoniu ce reprezintă un instrument eficient de lucru, 
puse la dispoziţia factorilor responsabili, în măsură să gestioneze decizii menite să amelioreze 
condiţiile de salvgardare a patrimoniului din Republica Moldova. Sperăm că va fi îmbunătățit 
nivelul de competențe și de aptitudini-cheie privind autentificarea și valorificarea patrimoniului; 
că vor fi actualizate informațiile existente despre patrimoniul cultural prin realizarea unui plan 
de activităţi comune de expertizare, restaurare, management cultural și identificarea măsurilor 
urgente ce trebuie implementate printr-o cooperare strategică consolidată, prin utilizarea instru-
mentelor UE de transparență, pentru salvarea unor valori de patrimoniu și elaborarea unor noi 
perspective de promovare a tezaurului moștenit.


Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 5 ~
Secvențe de la ediția a II-a a Conferinței științifice 
internaționale „Patrimoniul cultural de ieri – implicații 
în dezvoltarea societății durabile de mâine”, Chișinău, 
Sala Azurie a Academiei de Științe a Moldovei, 
22 septembrie 2020. Foto: Tatiana Bujorean


Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine

Download 25,39 Mb.

Do'stlaringiz bilan baham:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   512




Ma'lumotlar bazasi mualliflik huquqi bilan himoyalangan ©hozir.org 2024
ma'muriyatiga murojaat qiling

kiriting | ro'yxatdan o'tish
    Bosh sahifa
юртда тантана
Боғда битган
Бугун юртда
Эшитганлар жилманглар
Эшитмадим деманглар
битган бодомлар
Yangiariq tumani
qitish marakazi
Raqamli texnologiyalar
ilishida muhokamadan
tasdiqqa tavsiya
tavsiya etilgan
iqtisodiyot kafedrasi
steiermarkischen landesregierung
asarlaringizni yuboring
o'zingizning asarlaringizni
Iltimos faqat
faqat o'zingizning
steierm rkischen
landesregierung fachabteilung
rkischen landesregierung
hamshira loyihasi
loyihasi mavsum
faolyatining oqibatlari
asosiy adabiyotlar
fakulteti ahborot
ahborot havfsizligi
havfsizligi kafedrasi
fanidan bo’yicha
fakulteti iqtisodiyot
boshqaruv fakulteti
chiqarishda boshqaruv
ishlab chiqarishda
iqtisodiyot fakultet
multiservis tarmoqlari
fanidan asosiy
Uzbek fanidan
mavzulari potok
asosidagi multiservis
'aliyyil a'ziym
billahil 'aliyyil
illaa billahil
quvvata illaa
falah' deganida
Kompyuter savodxonligi
bo’yicha mustaqil
'alal falah'
Hayya 'alal
'alas soloh
Hayya 'alas
mavsum boyicha


yuklab olish