Implications for the development

Pâinea în obiceiurile de înmormântare și pomenire a morţilor. 
Colacul însoţește mortul la 
biserică, care se pune alături de colivă, pe masa părintelui, care citește mortul. La fel rudele pregă-
tesc 24 de poduri, și dau de pomană la răscrucile de drumuri până la cimitir, de sufletul mortului. 
De colac se leagă o batista, în care se pun monede. Podurile se dau străinilor, nu rudelor. Podurile 
simbolizează 24 de vămi pe care mortul trebuie să le treacă. La masa de pomenire a defunctului, 
care se organizează îndată după înmormântare, fiecare rudă primește un colac cu lumânare. De 
fiecare dată când consătenii merg la cimitir, în special în sâmbăta morţilor, se dau de pomana 
colaci de pâine. La toate pomenile organizate pana la 7 ani, se dă de pomană colac de pâine, cu 
lumânare, de sufletul mortului.
Una dintre cele mai vechi și mai răspândite forme ale pâinii de ritual în lumea ortodoxiei este 
coliva
, 
care se prepară
 
din grâul fiert, cea care semnifică comunitatea celor morţi ca o promisi-
une a învierii lor. Până astăzi în toate satele românești din sudul Basarabiei, prepararea și consu-
marea obligatorie a colivei de către cei vii prezenţi la înmormântare sau la pomeniri reprezintă 
o activare a spaţiului simbolic de trecere dintr-o lume în alta. Grâul este un mediator al lumilor. 
Prin el se face transferul ontologic din lumea celor vii în lumea morţilor. Preotul este cel care 
după ce spune rugăciunea binecuvântează masa de pomenire, gustă primul din colivă, iar după 
el – și ceilalţi. Apoi fiecare primește câte un colac cu lumânare.
În localitățile menționate este păstrată tradiția coacerii pâinii de casă. În unele familii se revi-
ne la tehnici nepracticate, dar păstrate în memoria femeilor.
Luând în considerare rezultatele cercetărilor de pe teren, conchidem că principalele sărbători 
și obiceiuri de familie din viața romanilor din sudul Basarabiei sunt însoțite de produse speciale, 
preparate din aluat. Acestea au avut și au roluri rituale bine determinate, în funcție de semnificația 
generală a sărbătorii sau de anumite caracteristici ale ei. Este important să menționăm că rolul de 
comunicare și de mediere al pâinii rămâne actual până azi. 
În concluzie, studiind problema anunțată, constatăm că ea se intercalează cu integrarea ucrai-
nenilor, găgăuzilor, bulgarilor, rușilor, alături de care viețuiesc băștinașii români, fenomen ce 

---

Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine
~ 272 ~
ridică noi probleme ale cercetării, dar, totodată, ajută să urmărim mai elocvent identitatea româ-
nească prin intermediul pâinii. Finalizând cercetarea noastră cu referire la simbolistica pâinii în 
cadrul obiceiurilor populației românești din localitățile din Sudul Basarabiei, aș vrea să vin cu un 
îndemn de a păstra tradiţia cea bună, cea adevărată, așa cum au avut-o strămoșii noștri, pentru 
a fi transmisă celor care vin după noi, pâinii fiind cu certitudine un element al identității noastre 
naționale, păstrând un specific aparte la nivel regional și local. 
Colacul „pentru prăjină” 
Colacul nașilor
Plăcinta „cu noroace”

---

Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a