|
Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale
, Timișoara: Editura ,,Amarcord”, 1994;
Ivan Evseev, Dicţionar de simboluri și arhetipuri culturale, Ediţia a II-a revizuită și adăugită, Editura
AMARCORD, Timișoara, 2001.
9
Arnold van Gennep,
Riturile de trecere
(trad. Lucian Berdan și Nora Vasilescu), Iași: Polirom, 1996.
10
I. Ghinoiu,
Obiceiuri populare de peste an
. Dicționar, București: Editura Fundației Culturale Ro-
mâne, 1997.
11
Elena Niculiţă-Voronca,
Datinele şi credinţele poporului român adunate şi aşezate în ordine
mitologică
, vol. I-II, Iaşi: Polirom, 1998.
12
Alexe Mateevici,
Moldavskie prazdnovania ot Pashi di Piatideseatniti
, in: Moldavschie eparhiali-
naie vedomosti, 1913, nr. 16-17, p. 779-818, nr. 18 p. 854-869, nr. 20, p. 938-955; Алексе Матеевич,
Новый год у молдован
, in: Moldavschie eparhialinaie vedomosti, 1915, nr. 47 p. 1325-1346; Алексе
Матеевич,
Очерк молдавских религиозно-бытовых традиций
, in: Кишиневские епархиальные
ведомости, 1912, № 12-13, p. 336-347; № 22-23, p. 746-756.
Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 269 ~
În istoriografia națională recentă de asemenea au fost atestate mai multe studii cu referire
la simbolistica pâinii în tradițiile și obiceiuri românilor. Mai multe lucrări care nemijlocit sau
tangențial se referă la simbolistica pâinii au fost semnate de Iuri Popovici
13
, Grigore Grigoriev
14
,
studii teoretice despre creația populară
15
, Varvara Buzilă
16
, care, de altfel, în anul 1998 a susținut
la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, România, teza de doctorat întitulată „Pâinea
de ritual în cultura românilor de la Est de Carpați”, diferite studii teoretice despre moldovenii
din Republica Moldova (lucrare editată în redacția lui Mihail Guboglo și Valentin Dergaciov)
17
,
și, mai recent, publicațiile despre simbolismul pâinii la românii din Republica Moldova, găgăuzi,
bulgari, ucraineni semnate de Diana Nicoglo
18
, Evdochia Sorocean
19
, Alexandr Covalov
20
, Var-
vara Buzilă
21
ș.a.
De menționat că în studiul său „Pâinea, aliment și simbol”, reeditat recent la o editură specia-
lizată din București, etnologul Varvara Buzilă a realizat o amplă cercetare, în care demonstrează
că pâinea fost și rămâne o constantă a culturii românești. În lucrare autoarea vine cu o trecere în
revistă a informației despre vechi manuscrise în care se conțin date valoroase cu referire la „pâi-
nea” din fostul județ Ismail. La fel, face referire și la materialele din Arhiva Academiei de Științe
a Moldovei, care însumează informații culese în anii ’50–60 ai secolului al XX-lea, fiind impor-
tante prin faptul că conțin informații și cu privire la localitățile din sudul Basarabiei, Ucraina de
astăzi. Totodată, autoarea menționează că și în unele caiete de folclor de la Centrul Național de
Literatură „M. Kogălniceanu” se conțin informații la tema noastră de cercetare. Este important
să știm că aceste surse sunt ineficiente din cauza ca ele conțin date sporadice despre utilizarea
pâinii în cadrul obiceiurilor și tradițiilor atât de familie cât și cele calendaristice, anume în teri-
toriile indicate mai sus.
Deși acest subiect a fost tratat în mai multe studii, constatăm că pâinea ca actant al tradițiilor
românești ale populației din localitățile din sudul Basarabiei nu a devenit până acum subiect
de cercetare, acest domeniu nefiind tratat de etnologi, culturologi și istorici. Anume din aceste
considerente este îndreptățit interesul nostru față de problema pâinii în contextul tradițiilor și
obiceiurilor populației din sudul Basarabiei.
Problema noastră de cercetare constă în examinarea tradițiilor locale ale pâinii în spațiile
unde nu s-au făcut investigații suficiente, precum este cel românesc din Sudul Basarabiei de
astăzi – regiunea Odesa, Ucraina și anume localitățile: Utkonosovka, Oziornoe, Kamîșovka,
Prokovka (raionul Ismail), Orlovka, Novoseolovka (raionul Reni), Priozeornoe (raionul Chi-
lia), cercetările fiind bazate pe principiul cultural. La baza elaborării acestui articol au stat atât
publicațiile teoretice și cele axate nemijlocit pe problematica pâinii, cât și documentările noastre
de teren, informațiile acumulate pe durata expedițiilor în zona de studiu, interviurile realizate
cu băștinașii de diferite vârste etc. Această necesitate se sincronizează, la nivel etnic, cu studierea
dezvoltării științei etnologice românești.
Având în vedere cele menționate anterior, obiectivul principal al cercetării constă în elucidarea
dimensiunilor culturale ale pâinii, generate de utilizarea ei în tradițiile și obiceiurile băștinașilor
din satele de etnie românească. Atestarea denumirilor lexicale românești, la diferite produse din
pâine, circulă până astăzi și demonstrează bogăția limbii noastre strămoșești.
13
Ю. В. Попович,
Молдавские новогодние праздники
, Кишинев: Штиинца: 1974.
14
Grigore Grigoriev, Nina Grigorieva,
Închinarea pâinii
, Chișinău: Cartea Moldovenească, 1985.
15
Creația populară
. Curs teoretic de folclor din Basarabia, Transnistria și Bucovina, Chișinău: Știința,
1991.
16
V. Buzilă,
Pâinea, aliment și simbol: Experiența sacrului
, Chișinău: Știința, 1999.
17
Молдаване. Отв. ред. М. Н. Губогло, В. А. Дергачев. Москва: Наука, 2010.
18
Д. Е. Никогло, Система питания гагаузов в XIX – начале XX в. Кишинев, 2004.
19
E. Soroçanu,
Gagauzların kalendar adetleri (etnolingvistik aaraștırması)
, Chișinău: Gunivas, 2006.
20
А. Ковалов,
Календарная обрядность болгар Республики Молдова
. Chișinău, 2017, 260 p.
21
V. Buzilă,
Pâinea, aliment si simbol. Experiența sacrului
, București: Editura Gastroart, 2019, 352 p.
Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine
~ 270 ~
Conform destinaţiei sale, pâinea a luat diferite forme. Cea mai importantă formă rămâne
colacul cu cele mai frumoase și multe funcţii ritualice, în special în obiceiurile
Do'stlaringiz bilan baham: |
