|
parte de făină sau grăunţe, ce se dădea morarului drept plată pentru măcinat.
Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 391 ~
Relaţiile economice cu Imperiul Otoman, bazate în special pe comercializarea ovinelor duce
și la preocupările localnicilor pentru prelucrarea lânii. Astfel, apar
daracele de lână
, care au cres-
cut complexitatea morilor de apă. Astfel se consemnează un salt tehnic deosebit în acest dome-
niu. Lâna tunsă trebuia scărmănată și pregătită pentru tors, mai ales iarna când femeile aveau
mai puţin de lucru în gospodărie. După tunderea oilor, lâna era spălată și adusă la darac. Aici
era cântărită pentru a se ști ce cantitate trebuie obţinută. Era pornită moara prin ridicarea stăvi-
larului și eliberarea apei către roată. Aceasta punea în funcţiune un mecanism pendular numit
piaptăn sau leagăn. Lâna era aruncată în faţa pieptenelui care o scărmăna, evacuând-o frumos
ţesălată, pentru a putea fi ulterior pusă pe o altă mașină acţionată de aceeași roată de apă, care o
aranja în suluri pentru caier
33
.
Pentru produsul final al diverselor cusături, lâna trebuia toarsă în fire numite și bătătură, ce
se introduceau în urzeala de fire paralele montată pe războiul de ţesut. Culoarea firelor trebuia
să fie de asemenea diversificată, ceea ce duce la apariţia
boiangiilor,
în strânsă cooperare cu
tă-
băcarii
. Suntem îndreptăţiţi să apreciem că existenţa unor asemenea produse gospodărești, cu o
manualitate din ce în ce mai fină, se vor fi produs și în târgul Buzăului medieval. Acesta avea în
perimetrul delimitat de Iazului Morilor și vadul de trecere a Buzăului, o piaţă permanentă (
paza-
rul
) și o piaţa temporară (
oborul, târgul, iarmarocul, dejugătoarea
), legate prin câteva
uliţe – ale
târgului
, sugestiv numite ca a tăbăcarilor, a boiangiilor. Știm însă sigur doar că
oborul
poate fi
localizat în zona unde în 1898 se va construi Hala de Măcelărie și Pescărie, iar
pazarul
, credem că
era în zona ocupată de biserica Negustori, în jurul căruia erau locuinţele (cartierul) negustorilor,
după cum meșteșugarii (boiangii, tăbăcari, brutari și măcelari), s-au așezat cu casele și prăvăliile
dintre Obor și Iazul Morilor.
Acum Târgul Buzăului era loc de popas pentru negustorii și cărăușii care tranzitau zona, cu
dughene de tot felul și ateliere meșteșugărești: zidari, lemnari, fierari, rotari, curelari etc., ca să
enumerăm doar pe cele legate de construcţii. Repararea și întreţinerea morilor de pe iaz sau a
mijloacelor de transport, era o activitate în creștere de la o epocă la alta, care presupunea pregă-
tirea profesională a morarilor.
Concluzionăm că numărul crescând de mori de apă a fost în strânsă legătură cu dorinţa de a
satisface numărul mărit de locuitori, nevoile de trai ale acestora și trebuinţele legate de comerţ.
De altfel din această perioadă, Iazuri ale Morilor vom găsi în multe localităţi ale judeţului Buzău,
precum la Cătina sau Pârscov, pe cursurile Bâscăi Chiojd, respectiv Bălănesei (cunoscută și ca
Sărăţel), unde funcţionau din ce în ce mai multe astfel de instalaţii tehnice ţărăneşti, ce dovedesc
prin construcţie, ingeniozitatea şi talentul creator al meșterilor anonimi buzoieni.
Atâtea câte au mai rămas la Curbura Carpaţilor, morile de apă ca ansambluri tradiţionale
rurale, sunt monumente de arhitectură populară, valoroase componente ale patrimoniului cul-
tural local și naţional. De aceea în municipiul Buzău este planificată conservarea, reabilitarea și
protejarea unei mori de apă. Această abordare pragmatică este rezultatul strategiei de dezvoltare
durabilă economico-socială, turistică și urbanistică a orașului, prin amenajarea complexă a Iazu-
lui Morilor. Aceasta se face prin inserţia unor componente urbanistice și culturale moderne, por-
nind de la valorificarea tradiţiei locului în domeniul vechi industrii hidraulice meșteșugărești, ca
element al moștenirii tehnice de ieri pentru societatea buzoiană de mâine.
33
N.n.,
caier
este furca de tors.
Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine
Do'stlaringiz bilan baham: |
