Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 399 ~
un element de neîncredere. În 1821, 1859, 1871, la Odesa și în 1862 la Akkerman s-au produs
pogromuri evreiești. Motivul primului pogrom a fost zvonurile despre implicarea evreilor în
uciderea la Istanbul a patriarhului ortodox grec Grigore, iar inițiatori au fost grecii localnici și
marinarii de pe vasele grecești
1
. În 1903, la Chișinău a avut loc un pogrom de proporții, în urma
căruia au fost omorâți 49 de evrei, circa 500 au fost răniți, 2000 de familii evreiești au rămas fără
adăpost și 1500 de prăvălii și case ale evreilor au fost ruinate.
După publicarea manifestului țarist din 17 octombrie 1905, 660 de așezări din provinciile
de sud și sud-vest din Zona de reședință au fost cuprinse de pogromuri care au durat până la 29
octombrie. Inclusiv în perioada 18-20 octombrie 1905, la Rostov s-a produs un pogrom evreiesc
important (150 uciși). Cel mai mare pogrom de la începutul secolului a avut loc în 19-22 octom-
brie 1905 la Odesa. Conform diferitelor estimări, de la 300 la 800 de persoane au fost ucise în
Odesa și câteva mii au fost rănite, aproximativ 1600 de case au fost distruse. Autoritățile practic
au încurajat revoltele, ne luând măsuri pentru protejarea populației evreiești.
În anii premergători Primului Război Mondial, influența partidelor antisemite în Europa
Centrală și de Est a scăzut. Cu toate acestea, confiscarea puterii de către Partidul Bolșevic în
Rusia și înfrângerea Germaniei în război au dus la o nouă izbucnire a antisemitismului și conso-
lidarea grupurilor antisemite radicale. S-a crezut pe scară largă în cercurile de dreapta și clericale
că au început să fie îndeplinite predicțiile „Protocoalelor înțelepților Sionului” despre stăpânirea
evreiască mondială.
Aceste evenimente au devenit catalizatorul unui nou flux de refugiați și strămutați în Palesti-
na, așa-numitul al doilea Aliyah. Din Rusia, în perioada 1881–1914, au emigrat 1,98 milioane de
evrei, iar inclusiv cu cei din Europa de Est – 2,4 milioane
2
. Numai în Palestina au plecat aproape
200.000, dar majoritatea au ales ca destinație Statele Unite ale Americii. În anii 1870, aproximativ
30.000 de evrei ruși au fugit în Statele Unite pentru a scăpa de persecuție. Ulterior, ritmul emi-
grării a crescut rapid: din 1881 până în 1900, alte 600 de mii de evrei au plecat în Statele Unite
3
.
Evreilor care au părăsit Rusia li s-a interzis să se întoarcă. Politica de imigrare a Statelor Unite și a
Marii Britanii a fost restricționată, iar acest lucru nu a lăsat prea multe soluții evreilor. Migrarea
evreilor în Marea Britanie a fost suspendată prin Legea din 1905 privind migrația.
În timpul Primului Război Mondial, aproximativ 500 de mii de evrei au fost evacuați din
provinciile de vest și au fost relocalizați în provinciile interioare ale Rusiei
4
. Aceasta a devenit
abolirea de facto a Zonei de reședință.
Pentru a oferi asistență victimelor pogromurilor și evacuărilor, în 1914 a fost creat Comitetul
Evreiesc pentru Asistență Victimelor de Război (EKOPO). Până la sfârșitul anului 1916, Comite-
tul a oferit asistență pentru 240.000 de refugiați și persoane strămutate
5
.
După încheierea Primului Război Mondial, din 1919 până în 1923, încă 35.000 de evrei s-au
stabilit în Palestina, în special din Europa de Est. Au alcătuit așa-numitul Al treilea Aliyah. Al
patrulea val de repatriere a evreilor în Palestina a avut loc din 1924 până în 1931 și, potrivit dife-
ritelor surse, a însumat 67-80 de mii de oameni. Acesta a inclus în principal persoane din Polonia
și alte țări din Europa de Est, aparținând clasei de mijloc.
În acest context istoric se încadrează relatările lui Jacqueline Alis-Barchmann, care cu multă
grijă pentru detalii descrie aventura migrării strămoșilor săi în vâltoarea evenimentelor dramati-
ce ale schimbării secolelor XIX–XX.
Am cunoscut-o pe sora doamnei Jacqueline Alis-Barchmann, dna Elsa Menanteau la
Chișinău, în timpul sejurului dânsei în Moldova și m-a cucerit, ea și cele două fiice ale lui Jacque-
line, Valerie și Stephanie, prin profundul sentiment de interes și stimă pentru istoria familiei,
1
vezi https://eleven.co.il/diaspora/communities/13047/ (accesat la 16 august 2020).
2
vezi https://eleven.co.il/jewish-history/modern-era/12754/ (accesat la 16 august 2020).
3
Лилли MУСС
Do'stlaringiz bilan baham: