Implications for the development


ă pânite de mongoli, comunităţile genoveze de la gurile Dunării, Cetatea Albă și spre Marea  Neagr ă



Download 25,39 Mb.
Pdf ko'rish
bet299/512
Sana23.07.2022
Hajmi25,39 Mb.
#842406
1   ...   295   296   297   298   299   300   301   302   ...   512
Bog'liq
Patrimoniul cultural de ieri 2020 site IDSI

ă
pânite de mongoli, comunităţile genoveze de la gurile Dunării, Cetatea Albă și spre Marea 
Neagr
ă
mai departe pe rutele maritime), au asigurat, treptat, dezvoltarea Buzăului, care a devenit 
în timp un important centru social, economic, militar, politic și cultural al ţării.
Meseria de morar a fost iniţial o meserie specifică unei familii din cadrul obștii, ca și cele de 
cizmar, fierar, ţesător, etc. Morarul lucra pentru necesitatea de bază a așezării – hrana. Munca 
morarului nu era ușoară, el trebuind să fie un bun constructor, un bun gospodar, dar mai ales 
să se priceapă la fabricarea, funcţionarea sau întreținerea mecanismului morii și la procesul de 
producţie a acesteia. De aceea faţă de morari exista un respect deosebit în comunitate. De obicei 
morarul era foarte prietenos și ţinea o legătură bună cu toţi cei care aveau de morărit. În timp 
instalaţiile se perfecţionau datorită ingeniozităţii şi priceperii meșterilor populari în acest do-
meniu de activitate. Se întâmpla des ca după terminarea lucrului, morarul să stea de vorbă cu 
consătenii, iar datorită faptului că la moară trebuia așteptat rândul, oamenii aveau posibilitatea 
de a se întâlni, purtau discuţii, auzeau diferite știri despre lucrurile bune sau rele ale așezării. Mo-
rile serveau vieţii publice, iar cum oamenii își iau numele de la ocupaţia lor, întâlnim în arealul 
buzoian numele Moraru, Morărescu etc.
Precum în istoria civilizaţiei populare românești și cea buzoiană cunoaște un salt odată cu 
punerea la punct a pivelor și apariţia daracelor. De altfel, cine avea o astfel de moară de apă, nu 
avea problema zilei de mâine, ba mai mult, dobândea prin avuţie o poziţie socială mai importan-
tă în societate. Ele mergeau necontenit învârtite de apele Iazurilor Morilor din diferite localităţi.
20
Dr. Nicolae Dumitrie, 
Răspîndirea satelor specializate in meșteșuguri populare pe teritoriul României

in: 
Revista CIBINIUM, studii 
şi 
materiale, privind muzeul tehnicii populare din Dumbrava Sibiului, 
Sibiu, 1967/68,
p. 27.


Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 389 ~
Piua începea să funcţioneze odată ce stăvilarul de lemn elibera apa către roata morii pe care 
o punea în mișcare. Atunci morarul elibera zăvorul drugilor de lemn, care, ritmat, băteau cânepa 
sau alte vegetale, stropite permanent cu apă, până le subţiau și le împâsleau. În forma simplă acest 
tip de materie rezultată era folosită la realizarea pieptarelor și urzelilor. 
Bunăstarea era asigurată de existenţa din abundenţă a materiei prime.
În ceea ce privește formarea Buzăului ca târg, credem că aceasta a avut loc înainte de con-
stituirea statului medieval Ţara Românească, în jurul anului 1350, vatra iniţială a așezării fiind 
în actuala pădure Crâng în apropierea Iazului Morilor, nu departe de lunca Buzăului și vadul de 
trecere spre Moldova. Subscriem ipotezei că vatra iniţială a așezării a avut și un han important 
lângă vadul râului, pe unde se trecea către Moldova. 
Asemeni altor cercetători
21
suntem convinși că începuturile Buzăului medieval timpuriu sunt 
în vremea legendarului Negru Vodă, dacă avem în vedere și informaţia lui Giacomo Pietro Luc-
cari, potrivit căreia acesta ar fi ridicat cetăţi de cărămidă în cinci dintre așezările muntene, între 
care și la Buzău
22
.
Studiile au arătat că în arealul românesc, treptat, multe sate s-au specializat în diferite activi-
tăţi economice. De exemplu,vărăritul și pietrăritul au constituit două străvechi îndeletniciri pe 
teritoriul României, practicate adeseori în paralel în ceea ce privește procedeele populare pentru 
obţinerea varului sau datorită calității pietrei. Pentru vărărit mai cunoscute sunt centrele din 
Munţii Apuseni sau nord-vestul Dobrogei. Din vechile centre de pietrărit, mai cunoscute sunt 
cele din preajma Buzăului, Târgul Secuiesc, Hârșova sau Hunedoara. Piatra a fost utilizată mat 
ales pentru realizarea unor obiecte de uz gospodăresc: rîșniţe, pietre de moară, temelii 
şi 
ziduri 
pentru construqii, semne de mormânt etc.
23
O specializare deosebită a satelor de pe valea Buzăului, în zona Viperești – Pârscov, a con-
stituit-o prelucrarea părului de capră în cadrul gospodăriei ţărănești. În majoritatea satelor 
amintite, întrebuinţarea părului de capră, inferior lânii, se explică prin folosirea în satele respec-
tive a resurselor specifice gospodăriei locului. Amestecând de obicei lâna cu părul de capră, în 
ţesăturilor pentru interior sau chiar la unele piese de port, sătencele foloseau o tehnică veche. 
Amestecul cu lână avea ca scop creșterea durabilităţii ţesăturilor și o oarecare înlesnire în pro-
cesul ţesutului prin folosirea ca urzeală a firelor de lână mai răsucite.
24
Să precizăm că două din 
localităţile din zonă, Pârscov şi Cozieni, din proximitatea geticei aşezări de la Piatra cu Lilieci, 
şi-au luat probabil numele după trecerea migratorilor slavi pe aceste meleaguri (secolul VII), 
de la slavonescul
 

Download 25,39 Mb.

Do'stlaringiz bilan baham:
1   ...   295   296   297   298   299   300   301   302   ...   512




Ma'lumotlar bazasi mualliflik huquqi bilan himoyalangan ©hozir.org 2024
ma'muriyatiga murojaat qiling

kiriting | ro'yxatdan o'tish
    Bosh sahifa
юртда тантана
Боғда битган
Бугун юртда
Эшитганлар жилманглар
Эшитмадим деманглар
битган бодомлар
Yangiariq tumani
qitish marakazi
Raqamli texnologiyalar
ilishida muhokamadan
tasdiqqa tavsiya
tavsiya etilgan
iqtisodiyot kafedrasi
steiermarkischen landesregierung
asarlaringizni yuboring
o'zingizning asarlaringizni
Iltimos faqat
faqat o'zingizning
steierm rkischen
landesregierung fachabteilung
rkischen landesregierung
hamshira loyihasi
loyihasi mavsum
faolyatining oqibatlari
asosiy adabiyotlar
fakulteti ahborot
ahborot havfsizligi
havfsizligi kafedrasi
fanidan bo’yicha
fakulteti iqtisodiyot
boshqaruv fakulteti
chiqarishda boshqaruv
ishlab chiqarishda
iqtisodiyot fakultet
multiservis tarmoqlari
fanidan asosiy
Uzbek fanidan
mavzulari potok
asosidagi multiservis
'aliyyil a'ziym
billahil 'aliyyil
illaa billahil
quvvata illaa
falah' deganida
Kompyuter savodxonligi
bo’yicha mustaqil
'alal falah'
Hayya 'alal
'alas soloh
Hayya 'alas
mavsum boyicha


yuklab olish