Pentru Call islamică și pentru a răspunde la misionari, așa Sheikh a decis să părăsească toate celelalte afaceri

cu ei. (Faptele Apostolilor 11: 2,3)
3. I Corinteni 7: 10,12,15,40. Și, de asemenea, 2 Cor. 11:17.

Dacă acceptăm că descrierile istorice ale evangheliștilor

în Evanghelii, sunt similare cu descrierile istoricilor,

deoarece, așa cum a fost observat de către Hristos, "Și voi, de asemenea, trebuie să poarte mărturie

ness, pentru că ați fost cu mine de la început. "

John 15:27.

Prin urmare, este necesar să se dovedească adevărul acestea

cărți pentru un non-creștin, pe baza acceptării de către acesta a

adevăr de unele dintre descrierile evanghelice. Dimpotrivă

tu ar trebui să prezinte auments în favoarea unor astfel de minuni

ca moartea și învierea lui Hristos ca fiind legate în Writings

rilor de evangheliștii, care poartă mereu în vedere faptul că acestea sunt

istorici. Pentru oricine care dorește să examineze fundației

și originea credinței lui, este necesar să se ia în considerare declarației să

mente de evanghelistul cu privire la aceste aspecte particulare sunt simi-

lar la declarațiile altor istorici. Pentru că ar fi

fizic imposibil de a dovedi adevărul evenimentelor

descrise de acestea, este necesar să acceptăm lor

descrieri în modul acceptăm descrierile alte

istorici. Această linie de abordare ar salva creștinismul de la

toate pericolele. Noi nu pare a menționat oriunde

evenimente generale cu experiență de către apostoli, și percepute de

Luke prin investigațiile sale, au fost inspirați.
Dacă totuși ne este permis să recunoaștem că unele evangheliști

făcut greșeli și că acestea au fost ulterior corectate de către Ioan, acest

ar fi foarte avantajos și pentru a facilita conformitate în

Biblia. Dl Cuddle favorizat, de asemenea, avizul de Michaelis

la punctul 2 din cartea sa. În ceea ce privește cărțile scrise de

elevii apostolilor sunt în cauză, ca Evangheliile lui Mark

și Luca și cartea Faptele Apostolilor, Michaelis nu și-a dat lui

decizie cu privire la dacă au fost inspirate sau nu.

WATSON propriu ADMITERE
Watson, în volum patru a cărții sale cu privire la Apocalipsa, care a fost

bazat pe comentariul de Dr. Benson, remarcă faptul că

Luca scris propriu nu este inspirată este evident de la sfințirea

lui

Evanghelia lui Teofil:
Fiindcă mulți s-au luat în mână a prezentat în

comanda o declarație de acele lucruri care sunt cel mai sigur

a crezut printre noi, chiar și atunci când le-a livrat la noi,

care de la început au fost martori oculari, și miniștri

al cuvântului; mi sa părut de bun cu mine, de asemenea, a avut perfectă

înțelegerea tuturor lucrurilor din prima, pentru a scrie lui

te în ordine, unele după altele, ca tu să poți

Știi certitudinea aceste lucruri, în care ai fost

instructed.l
Watson spune despre acest lucru:
Vechii scriitori ai teologiei creștine s-au dat, de asemenea,

o opinie similară. Irineu a declarat că Luke transmis catre noi

lucruri pe care le-a învățat de la apostoli. Jerome a spus că

Luke nu depinde numai de Pavel, care nu a fost niciodată în

Firma fizică a lui Hristos. Luca a achiziționat, de asemenea, cunoașterii

margine de evanghelii din alte apostoli, de asemenea.

El a elucidează în continuare:
Apostolii, când au folosit pentru a vorbi sau a scrie ceva

în ceea ce privește credința, au fost protejate cu comoara de

inspirație pe care le aveau. Fiind, cu toate acestea, ființele umane, și

oameni de rațiune și inspirație, ei au fost la fel ca și alte per-

PLE atunci când descrie evenimente comune.
Acest lucru a făcut posibil ca Pavel să scrie în prima sa epistolă către

Timotei, fără inspirație:

Bea nu mai apă, dar utilizați puțin vin pentru stom- ta

ach dragul tău și de multe ori infirmities.2

și furLher:
Mantaua pe care am lăsat la Troa la Carp, când te

vii, aduce cu tine, și cărțile, dar mai ales

pergamente. "
Și că el ar putea scrie la Filimon, "Dar pe deasupra mă pregătesc, de asemenea, o

cazare. "(V.22) Și el a scris lui Timotei," Erast domiciliu la

Corint; dar pe Trofim l-am lăsat la Milet bolnav. "

Cu toate acestea, există alte ocazii, atunci când este clar că Pavel vorbește

de inspirație, ca și în prima sa epistolă către Corinteni:
Și pînă la comanda căsătorit eu, dar nu eu, ci Domnul,

Să nu soția abate de la husband.3 ei

Dar în versetul doisprezece de aceeași epistolă el spune:
Dar pentru restul vorbesc eu, nu Domnul.
Apoi, în versetul douăzeci și cinci de el spune:
Acum conceming fecioare nu am nici o poruncă a

Doamne, dar eu dau judecata mea, ca unul care am căpătat

milă de la Domnul de a fi credincios.
Cartea Faptele Apostolilor conține această declarație:
Acum, când au trecut de-a lungul Frigia și

Regiunea de Galatia, și au fost interzise de Duhul Sfânt la

predice cuvântul în Asia. Dupa ce au ajuns la Misia, ei

analizat să meargă în Bitinia, dar Duhul nu le-a suferit.

Din cele de mai sus ni se dă de înțeles că apostolii muncă "
sa bazat pe două lucruri: rațiune și inspirație. Ei au folosit

întâi a

vorbesc de evenimente generale, în timp ce prin celălalt au dat

religios

instrucțiuni referitoare la credința creștină. Acesta este motivul

apostoli,

ca și alte ființe umane, comise greșeli în piața internă a acestora

Afaceri

și în intențiile lor. Acest lucru este destul de evident de la Fapte 23: 3; Rom.

15: 24,28; I Cor. 16: 5,6,8 și 2-Cor. 11: 15-18.

Volumul al XIX-lea a Rees Enciclopedia conține această

descriere sub rubrica "Dr. Benson":

Oricare ar fi el a scris în legătură cu inspiMtion

pare a fi clar și logic și, într-adevăr, unic în aplicare ei

cation.
BEAUSOBRE ȘI Lenfant propriu AVIZ
Beausobre și Lenfant a spus următoarele despre această chestiune:
Duhul Sfânt, cu ajutorul căruia și predarea evan-

gelists și apostolii scris, nu prescrie un anumit

limbaj pentru ei, dar a transmis semnificațiile pentru inimile lor

prin intuiție și să le protejați de a fi implicat într-

erori. Ei au fost permis să predice sau scrie cuvântul

inspirație în propria lor limbă, folosind propriile lor expresii.

După cum putem constata diferențe de exprimare și de expresie în Writings

rilor de scriitorii antici, care depind în principal de

temperamentul și capacitățile scriitorilor în cauză,

astfel încât un expert de limba originală va recunoaște ușor

diferențe de expresie și exprimare în Evanghelii ale

Matei, Luca și Ioan și epistolele lui Pavel.

În cazul în care, totuși, Duhul Sfânt a inspirat cu adevărat cuvintele lor,

acest lucru nu s-ar fi întâmplat. Stilul și de expresie ale tuturor

evanghelii ar fi fost identice. In plus, au fost multe

Evenimente descrierea de care nu are nevoie de inspirație. Pentru

exemplu, ei scriu de multe evenimente pe care le-au văzut cu proprii lor

ochilor sau a auzit de la observatori de încredere. Luca spune că atunci când a

intend-

ed a scrie Evanghelia sa, el a scris descrierile în conformitate cu ochi

mărturie

întreprin- de evenimentele descrise. Având această cunoaștere în mintea lui,

el

au considerat că a fost o comoară care ar trebui să fie transmis viitor

neral

menea.
Un autor care a primit contul său prin inspirația

Duhul Sfânt și-a exprimat, de obicei, acest fapt prin a spune ceva la

efect faptul că tot ceea ce a scris a fost în funcție de inspirație

el

a primit de la Duhul Sfânt. Deși credința lui Pavel este de o

un fel neobișnuit, este încă ciudat faptul că nu pare să aibă Luke

orice

martori, cu excepția Pavel și tovarășii lui.
Ne-au produs mai sus mărturia a doi dintre marii schol-

ars de creștinism, care sunt foarte mult stimat și celebrată în

the

Lumea creștină. Horne și Watson au, de asemenea, aceeași părere a

ele.
Punctele de vedere ale CREȘTINE oamenii de știință pe

Pentateuhul

Horne a spus la pagina 798 a volumului de două

de mare operei sale:

Eichhom, unul dintre oamenii de știință germani, a negat faptul că Moise

primit inspirație.

Și pe pagina 818:
Scholz, Noth, Rosenmuller si Dr. Geddes sunt de

opinia că Moise nu a primit inspirație, și că al

cinci cărți ale Pentateuhului au fost pur și simplu o colecție de ver-

tradiții bal curente în acea perioadă. Acest concept este de a face

drumul rapid printre oamenii de știință germani.
De asemenea, el a spus:
Eusebiu și mai multe teologi din urmă s-au pronunțat
că cartea Geneza a fost scrisă de Moise, în Madian,

când a fost pășunatul caprele de socrul său.

S-ar putea să li se permită să remarcăm că, în acest caz, această carte nu se poate

să fie o sursă de inspirație, deoarece, în conformitate cu Eusebiu, aceasta a fost înainte

Moise a fost încredințată profet. Prin urmare, cartea de

Genesis, de asemenea, trebuie să fie o colecție de verbal locale de curent

tradiții. Dacă

scrierile profeților, scrise de ei ca profeți, nu au fost

cărți de inspirație, fapt recunoscut de casă și alți savanți,

cum ar putea atunci o carte scrisă de Moise cu mult înainte de profet lui

fie o carte a relevat?

Catolică, Ward, are la pagina treizeci și opt de editia 1841:

Luther a spus în vol. 3 din cartea sa în paginile 40 și 41 că:

"Nici nu am auzit pe Moise, nici nu ne-am UTM la el, pentru că era

numai pentru evrei; nu avem nimic de-a face cu el. "
Într-o altă carte, el a spus: "Noi credem nici în Moise, nici

în Tora, pentru că el era un dușman al lui Isus, și a spus că

el a fost maestrul de călăi, și a spus că creștinii

nu au nimic de-a face cu cele zece porunci. "

Din nou, el a spus că va renunța Ten

Porunci din cărțile astfel încât erezie a fost abolit

pentru totdeauna, pentru că acestea sunt rădăcina tuturor ideilor eretice.
Unul dintre elevii săi, Aslibius, a declarat că nimeni nu știa

zece porunci în biserici. Secta creștină numită

Antinomianiștii a fost inițiat de către o persoană care crede că

Pentateuhul nu are nici un astfel de calități ca să fie con-

erat Cuvântul lui Dumnezeu. A fost credința lor că orice com-

păcatele angajezi, cum ar fi adulterul si alte fapte rele meritat mântuirii

TION și ar fi în fericire etemal dacă numai el a avut încredere în

Creștinism. Cei care tumed la cele zece porunci

au fost influențate de Satana, iar ei au fost cei care au cruci-

cate Isus.

Aceste remarci ale fondatorului credința protestantă și elevul său

sunt cu siguranță de mare importanță. Ei spun că toți protestanții

must

fi necredincioși în Moise și Pentateuh, deoarece, în conformitate cu

ei, Moise a fost dușmanul lui Isus, comandantul călăilor,

și Pentateuhul nu a fost cuvântul lui Dumnezeu. Neavând nimic de a face

cu cele zece porunci, ei trebuie să se întoarcă la păgânism și multi-

teismul. Acestea ar trebui să țină seama, de asemenea, părinții lor, probleme lor

vecin

bours, comite furt, crimă și sperjur, deoarece, în caz contrar, ele

ar acționa în conformitate cu cele zece porunci care "sunt

rădăcina tuturor ideilor eretice ".

Unii creștini care aparțin acestei secte au ne-a spus că ei

a făcut

Nu cred în Moise ca profet, ci doar ca un om de înțelepciune și

o

mare legiuitor, în timp ce altele ne-a spus că Moise, Dumnezeu

ferește,

a fost un hoț și un tâlhar. Noi le-a cerut să ne temem de Dumnezeu, ei au răspuns

că au avut dreptate în a spune acest lucru, deoarece a fost spus de Isus

însuși:
Tot ceea ce au venit înainte de mine sunt hoți și tâlhari; dar

oile nu a auzit them.l
Acum putem vedea de ce fondatorul credinței protestante, Luther,

și elevul său reproșat lui Moise; ele trebuie să fi fost ghidat de

Declarație de mai sus.
Epistola lui Iacov și Cartea lui

APOCALIPSA

Luther a spus cu privire la epistola lui Iacov:
Acesta este cuvântul nu este potrivit pentru a fi incluse în cărți,

ca discipolul Iacov a spus în capitolul cinci din epistola sa, "este

orice bolnav între voi? Să cheme pe bătrânii fel Bisericii

și să se roage pentru el, ungându-l cu untdelemn în

Numele Lord.2
Luther, creșterea obiecție cu privire la declarația de mai sus, a declarat în volum
doi din cartea sa:
În cazul în care acest lucru este ceea ce a spus James, l-am răspuns că nu disciplinare

PLE are dreptul de a defini și de a emite ordine de religioase pe

cont propriu, pentru că a fost doar Isus care a posedat

acest statut.

Este clar din cele de mai sus că epistola lui Iacov nu este,

conform

la Luther, inspirat, și că acțiunile în încetare date de ucenici

nu sunt

susținută de inspirație, în caz contrar, declarația de mai sus ar fi

absurd și lipsit de sens.

Ward a declarat în cartea sa tipărită în anul 1841:
Pomran, un savant eminent a protestanților și un elev

de Luther, spune că James a scris evenimente false și absurde

la finalul scrisorii sale. El a copiat de la alte evenimente cărți

care nu pot fi asociate cu Duhul Sfânt. O astfel de carte

Prin urmare, nu trebuie considerate ca fiind inspirate.
Vitus Theodore, un predicator protestant în Nürnberg, a declarat că ei

a dat în mod intenționat la Apocalipsa și Epistola

de

James. El a spus că Epistola lui Iacov nu trebuie să fie cenzurată

unde

el a subliniat necesitatea de fapte bune, împreună cu credința, dar

că

această scrisoare conține contradicții. Secolele Magdeburg a spus

că

Epistola lui Iacov, la un loc, este unic printre toate

Conturile de

ucenicii pentru că el spune că mântuirea nu depinde de

credință

singur, dar de care are nevoie, de asemenea, fapte bune. De asemenea, el spune că

Tora

a fost Legea de libertate.

Este clar din cele de mai sus că acești bătrâni, cum ar fi Luther, nu face

cred în Epistola lui Iacov fiind inspirat de Duhul Sfânt.

Admiterea CLEMENT
Clement a spus:
Matei și Marcu sunt diferite unele de altele în lor

scrieri, dar atunci când sunt de acord cu un anumit punct ele sunt pre-

consu Luca cont propriu.
S-ar putea să li se permită să spun că afirmația de mai sus ne permite să

deduce două puncte importante. În primul rând că Matei și Marcu însele

sinele diferă în multe locuri în conturile lor ale aceluiași eveniment

și

ori de câte ori sunt de acord în declarația lor conturile lor sunt

preferabilă

Luke. Nici unul dintre ei sunt de acord vreodată cuvânt cu cuvânt cu privire la orice eveniment.

În al doilea rând că toate cele trei Evanghelii sunt s-au dovedit a fi fost scrisă

cu-

afară inspirație pentru că preferința primele două Evanghelii

peste

a treia ar fi ieșit din discuție dacă ar fi fost inspirat.
Paley, un savant protestant eminent, a scris o carte conceming

adevăr din cele patru evanghelii. Acesta a fost tipărită în 1850. El scrie pe

pagină

323 a cărții sale în acest sens:

Al doilea lucru care a fost atribuit în mod fals la

Creștinii vechi este că ei credeau cu tărie în următorii

de Ziua Judecății în propriul lor timp. Eu va prezenta un

exemplu, înainte de orice obiecție la acest lucru este ridicat. Isus a spus la

Petru: "Dacă vreau ca el să rămână până voi veni Eu, ce-ți pasă ție?"

Această declarație a fost luată în sensul că Ioan nu ar fi

muri până în Ziua Judecății, și acest concept răspândit fals

printre oamenii obișnuiți. Acum, în cazul în care acest raport a fost transmis

la noi, dupa ce a devenit o opiniei publice și cauza

care a inițiat în plasă nu este cunoscută, și vine cineva

transmite să-l prezinte ca un argument împotriva creștinului

credință acest lucru ar fi absolut nedrept, având în vedere faptele pe care

de care dispunem.
Cei care spun că Evangheliile ne determină să credem că

primii creștini de așteptat într-adevăr ca ultima zi va veni

cu privire la în timpul lor liber trebuie să păstreze aceste explicații în minte,

și le va salva de la vina de ai înșela pe oameni.

Acum vine o altă întrebare că, dacă, pentru un moment, ne-am

accepta posibilitatea erorile și omisiunile din partea

ucenicii, cum atunci pot fi ele de încredere despre nimic

spun ei? Ca un răspuns la această întrebare ar fi de ajuns pentru

Suporterii creștinismului să spună necredincioșilor care
ceea ce căutăm de la ucenicilor este mărturia lor nu per- lor

aviz personală. Obiectul, de fapt, este de a realiza rezultatul

care, ca o consecință a acestui fapt, este sigur.
Dar în a răspunde la această, trebuie să ținem două puncte în minte;

pentru a elimina toate pericolele. În primul rând, obiectul destinat de către

Misiunea a tuturor ucenicilor ar trebui să fie definite. Au ajutat

dovedi punctul care a fost fie ciudat sau amestecat cu adevărul.

Ele nu sunt obligate să spun nimic despre ceea ce este, evident,

nu au legătură cu credința, dar ele ar fi obligate să spun

ceva pentru a elimina ambiguitatea despre ceva în text

din cărțile divine care a fost accidental amestecat cu

adevărul. Un alt exemplu în acest sens este credința în posedării

Sion de diavoli. În cazul celor care susțin că acest fals

Avizul a devenit comună în timpul lor și, de asemenea, influen-

enced evangheliștii și primii creștini, trebuie să fie

a acceptat că acest aviz nu oricum defecta

adevăr al credinței creștine, pentru că acest lucru nu este Isus problemă

a fost trimis pentru. Dar ceva care, devenind un public

opinie în această țară, într-un fel s-au amestecat cu declarației să

ment al lui Isus.
Aceasta nu este cu siguranță o parte a mesajului lor de a rectifica lor

convingeri false în spiritele, nici nu a nimic de a face cu lor

martor. În al doilea rând mesajul lor ar trebui să fie separate și dis-

tinguished de la ceea ce ei prezintă pentru a sprijini și elucida

ceea ce este inspirat. De exemplu, ceva din ceea ce ei

spune ar putea fi inspirat, dar în afară de faptul că acestea prezintă per-

explicații sonale pentru a consolida mesajul lor. De exemplu,

principiul că oricine altul decât un evreu acceptarea

Credința creștină nu ar avea obligația să respecte legea de

Moise, în ciuda adevărul ei a fost dovedită prin mira-

ciclurile.
Paul, de exemplu, atunci când vorbim de acest principiu, are

menționat de multe lucruri în susținerea acestuia. Prin urmare, cipiile

PLE în sine este recunoscută de către noi, dar nu este necesar pentru

ne să sprijine toate observațiile lor explicative, în scopul de a dovedi

adevărul credinței creștine. Această metodă poate fi aplicată

alte principii de natură similară. Sunt absolut sigur de

adevărul că orice instrucțiune convenit de oamenii pioși de

Dumnezeu va fi intotdeauna urmat ca o obligație religioasă. Este,

Cu toate acestea, nu este necesar pentru noi pentru a explica sau de a accepta tuturor celor

Detalii, dacă nu au, desigur, a precizat aceste spații.

Pasajul de mai sus ne permite sa avanseze următoarele patru puncte:
1. Noi am demonstrat deja prin argumente și sprijin suficiente

porturi, sub titlul de erori nr. 64 - 78, că toate

ucenicii

Isus și alți creștini din acea vreme au avut credință fermă în

venire

de Ziua Judecății, în propriul lor timp și că Ioan nu ar fi

muri

până în Ziua Judecății.

Am reprodus declarațiile clare și precise pentru

acest efect. Barnes, făcând observații cu privire la capitolul douăzeci și unu de

Evanghelia lui Ioan, a spus cuvintele pe care le reproduc mai jos de la

traducerea Urdu:

Concepția greșită că Ioan nu va muri a fost creat

de cuvintele lui Isus, care pot fi cu ușurință înțeles greșit.

Ideea a devenit mai puternică cu faptul că Ioan sur-

vived până după moartea lui ceilalți ucenici.

Compilatoare de Henry și Scott observație:
Cel mai probabil, în scopul de Isus prin această declarație a fost

a deranja pe evrei, dar ucenicii înțeles greșit să riului

fy că Ioan ar trăi până la ultima zi sau că el ar fi

ridicat la cer în viață.

Mai departe se spune:
Aici trebuie să avem în vedere faptul că un raport de un anumit om

poate veni fără confirmare corespunzătoare. Prin urmare, ar fi,

o nebunie să se bazeze credința noastră pe astfel de rapoarte. Această declarație, în

ciuda faptului că este un raport de ucenici, care au devenit

comune și a stabilit printre oameni, sa dovedit a fi

neadevărat. Cum ar putea atunci rapoarte care nu au fost chiar scrise

jos și a participat la cer credința noastră. Acestea sunt ale noastre

comentarii și nu o declarație făcută de Isus.

urther se spune în notele lor marginale:
Ucenicii au înțeles greșit cuvintele lui Isus, ca

evanghelist "a elucidat, pentru că aveau convingerea fermă că

venire a Domnului va fi pentru stabilirea Justiție.
Având în vedere cele de mai sus, nu rămâne nici o îndoială că

ucenicii l înțeles greșit. Acum, când au avut astfel de convingeri indiferent

ING Ziua Judecății și Ioan nu mor până în ziua de

Hotărârea. declarația lor cu privire la apariția ar proprietate naturală

raliu trebuie luat literal care le dovedește a fi greșit și

pentru

găsi noi explicații pentru ei este de nici un folos. Care ar implica

o

efortul de a da cuvintelor un sens care nu a fost destinat de către lor

difuzoare. După ce a fost dovedit a fi fost altul decât adevărul ei

evident, nu pot fi luate drept inspirație.

2. Este clar din descrierea de mai sus a Paley că

oamenii de știință

au recunoscut faptul că problemele care nu sunt direct

legat

la credință, sau au fost cumva amestecat cu principiile de

credință,

nu deteriora credința creștină, în orice mod, în cazul în care sunt s-au dovedit

erro-

neous.
3. Ele au recunoscut, de asemenea, că prezența erorilor și misiune

ia în argumentele ucenicilor nu este dăunătoare pentru

Credința creștină.
4. Ei au acceptat că existența unor spirite rele și lor

influență asupra ființelor umane nu este o realitate și că credința în ele

a fost

un produs al imaginației umane și superstiție; și că au avut

gasit drumul lor în prin declarațiile evangheliști, și

chiar

prin Isus, pentru că ei au devenit o parte a tradiției comune

din acea perioadă.

1. Acest lucru se referă la Ioan, 21:23. "Găină la depășit această spunând în străinătate în rândul

frații

că ucenicul nu ar trebui să moară: yel Isus nu i -a zis:, El

nu va muri. "

Păstrarea acestor patru concluzii în minte, trebuie să li se permită să

susțin că mai mult de cincizeci perent din Evanghelii sunt astfel împiedicate