Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 581 ~
Rodica GOTCA
doctorand
Universitatea de Stat „Dimitrie Cantemir”, Chișinău
email: gotcarodica@gmail.com
LITERATURA DE DUPĂ POSTMODERNISM: POST-LITERATURA
Summary. Post-modernist literature: post-literature.
This article presents the concept of post-
literature in line with the
postmodernism it comes from, emphasizing the clear difference between
them and structuring a characterization of postmodernist lyricism – the most sensitive to the impact
of ICT evolution, which took over hypertext technologies of cyberspace capable of innovating lit-
erature. Post-literature is the result of the transition from scriptural textualism
to media and virtual
textualism, which is an obvious sign of the digitalization of literature.
Keywords:
post-literature, postmodernism, hypertext, cyberspace, digital literature.
Perceput ca o radicalizare, acutizare a modernismului, postmodernismul nu se afirmă ca o
nouă paradigmă estetică, ci mai degrabă ca un „dialog cu stilurile din trecut ale aceluiași gen
de artă”. Preocuparea sa de dialogul interdisciplinar nu este una programatică, ci una ce ține de
resentiment iar conceptul de post-literatură, care este cel mai des cuplat cu postmodernismul nu
este identic cu acesta
1
.
„Postmodernitatea a adus cu sine ideea că textul literar poate fi descris ca o realitate imanen-
tă, suficientă sieși, precum și ca un spațiu
al dialogului intercultural, ca un câmp al relațiilor pe
care textul le întreține cu alte texte, precedente sau viitoare. Mărcile fundamentale ale textului
postmodern sunt: intertextualitatea, fragmentarismul, montajul citatelor, inserția elementelor
livrești, lipsa granițelor, impuritatea genurilor, lipsa subiectului, textul neterminat și
alte tehnici
care au menirea să descentralizeze, să deconstruiască.
Odată cu apariția Internetului și a rețelei hypertextuale, textul este supus unor și mai radicale
transformări în acest sens. Hypertextul devine unul dintre fenomenele-cheie ale postmodernis-
mului. Capacitatea
lui de a fi nonliniar, incomplet, deschis, fragmentat inaugurează posibilități
enorme pentru dialogism, multimedia și opera literară interactivă. În spațiul Internetului, ro-
lul textului, ca o componentă a operei literare, trece în plan secund, pe primul loc situându-se
vizualul.”
2
.
Pe lângă caracterul hypertextual, literatura postmodernistă se prezintă ca a fi intertextuală,
deoarece ea nu
doar face trimitere la texte, dar și asigură un dialog între ele.
„Categoria de intertextualiate se manifestă într-un context sociocultural amplu și se reflectă
în, iar după unii cercetători, se identifică cu postmodernismul. Postmodernitatea nu e o haină pe
care omul dacă vrea o îmbracă – noi toți trăim în postmodernitate.
Din perspectiva postmodernității, pe de o parte, totul a fost scris/ creat, iar acum totul se re-
scrie/ re-creează. Nu în zadar, cultura este un palimpsest ridat, așa cum observă într-un interviu
Ihab Hassan, teoreticianul recunoscut al postmodernismului,
care remarcase, în 2000, că dincolo
de postmodernism se află „postmodernitatea pulsând pe Internet”.
Textul/ discursul postmodernist oferă o nouă arhitectură sintactică, care este o arhitectură a
deconstrucției, prin care se instituie un nou limbaj. Textul fiind o rețea de semne, relația este de
rețea/ în rețea, în care elementele interrelaționează, se susțin ori se confruntă, se pun în valoare.
1
Constantin Severin.
Do'stlaringiz bilan baham: