Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 79 ~
de apă cu biserica «Schimbarea la Față»
(1972), care face parte din seria menționată, plasticia-
nul contrapune ritmul rigid arhitectural caracterului reliefului pe care este ridicat edificiul. Prin
laconismul liniei graficianul redă albeața și luminozitatea radiantă a pietrei. Schițarea deterio-
rărilor pe pereți, apărute pe parcursul timpului, intensifică simțul „vechimii” pentru percepția
privitorului. În desenul respectiv biserica este reprezentată înainte de restaurare,
care a avut loc
în anii 1975–1978 și, la momentul actual, acoperișul ei arată totalmente diferit, astfel, pe lângă
partea artistică, desenul dat este interesant și prin faptul că constituie și un document al perioa-
dei în care era realizat.
În lucrarea
Coline
(1973), realizată în cariocă, artistul reprezintă spațiul și raportează
planu-
rile prin linia energică, care poartă în sine puternică încărcătură dinamică. Intensitatea variată a
atingerilor și, undeva, chiar a „loviturilor” de cariocă creează senzația că simțim vântul ce bân-
tuie pe vârfurile colinelor. Ritmul structurii compoziționale în ansamblu cu materialul, tehnica
și limbajul ales de artist redau anume acea profunzime a depărtării caracteristică
pentru peisajul
din Moldova.
Un alt desen realizat în cariocă
A venit primăvară
(1975), din colecția Muzeului Naţional de
Artă al Moldovei, are un caracter mult mai sintetic. În cazul peisajului dat artistul realizează anu-
me o compoziție grafică, sintetizând impresiile și studiul naturii într-o schemă compozițională
laconică, unde linia care formează imaginea munților se raportează clar la silueta neagră a co-
pacilor din prim-plan. Principiul compoziției constituie suprapunerea „ornamentului” grafic al
tulpinilor și crengilor întunecate peste imaginea structurii pietroase a stâncilor.
Peisajele din Crimeea constituie o altă serie de motive romantice montane. Lucrarea
Sudak.
Cetate
(1975), realizată în tuș cu penița, ne prezintă, într-o compoziție de structură circulară,
imaginea muntelui
Cenevez Qaya
cu fortăreață genoveză. Artistul analizează forma, creată de
natură, a stâncii, care este un recif de corali pietrificat, pe care se înalță fortificația construită
de genovezi. Desenul executat prin linie redă caracterul reliefului, ritmurile ondulate ale căruia
trec în forma compoziției arhitecturale în care zidul cu turnuri șerpuiește pe coasta muntelui.
Imaginea solemnă a cetății se
percepe ca un mesaj din trecut, rămas de la acele popoare care
pretindeau la statutul de stăpân al apelor Mării Negre.
Tot în același an, este executat desenul în tuș
Do'stlaringiz bilan baham: