Implications for the development

~ 546 ~
Elisaveta IOVU
cercetător științific stagiar
Universitatea de Stat „Dimitrie Cantemir”, Chișinău 
prof. de limba și literatura rom/ lit. universală 
la I.P.L.T. „Mihai Eminescu”, Strășeni
email: [e-mail]
IMAGINEA FEMEII ORIENTALE ÎN CREAȚIA LUI MIRCEA ELIADE
Summary. The image of the oriental woman in the creation of Mircea Eliade. 
In this article 
we intend to make a foray into the repository of romanian literature and to present the image of the 
oriental woman. For this purpose, the work of the romanian philosopher and writer Mircea Eliade is 
relevant, who creates a „robot portrait” of the Eastern woman compared to the Western one. The im-
age of the western woman in the eastern mentality and of the eastern woman in the western mentality 
varies from positive to negative imagotypes and vice versa. In Eliade’s work, the oriental woman, espe-
cially indian, is very loving, family-oriented, shows care and kindness towards her family, knows how 
to „sacrifice” for the welfare of the family, being a good housewife and always an excellent host for the 
„sons” of the West. Neither in the work of Eliade, nor of the indian author, the young woman (ladies) 
of both Western (english, german) and anglo-indian origin enjoys a positive image. Eliade’s work 
about India offers us the special opportunity to know through numerous mirrors, the image of the 
oriental woman compared to the european one, through the sum of imagotypes that meet prejudices 
and clichés of perception, but also the attitude of the romanian writer. Therefore, Eliade’s literature of-
fers a very varied and valuable collection of hetero-imagotypes about the Other/ Stranger in the East.
Keywords: 
oriental woman, western woman, positive imagotypes, negative imagotypes, portrait, 
image.
Din cele mai vechi timpuri se credea despre femeia orientală că este inferioară bărbatului său, 
cu atât mai mult inferioară femeii occidentale. În dependență de regiunea geografică și națiunea 
din care face parte, imaginea femeii orientale diferă cu mici excepții de la o națiune la alta. Spre 
exemplu, în Egiptul Antic femeia se bucura de un statut egal cu bărbatul în fața legii, dar s-ar 
putea presupune, datorită unui obicei ciudat/ barbar și faptul că soția trebuia să-și urmeze soțul 
și-n moarte (obicei la celți, vikingi și chiar în India). Spre deosebire de celelalte femei orientale 
(asiriene, evreice, indiene, arabe) cea egipteană era mai respectată, ea avea unele drepturi, era stă-
pâna casei, cu mici excepții devenea și capul familiei. Ținând cont de tradiția religioasă, femeia 
egipteană trebuia tratată bine. Acest lucru este vizibil și-n faptul că femeile egiptene au îndeplinit 
și funcții de preotese ale templelor, funcții înalte de stat, precum fiind demne și de tronul țării. 
La capătul opus se află imaginea femeii la asirieni, care capătă nuanțe negative. Femeia din 
Mesopotamia se crede că era „o sclavă” atât a familiei, societății, cât și a bărbatului ei. Acesta pu-
tea s-o repudieze familiei dacă ea era sterilă, bolnavă grav sau pentru alte motive neîntemeiate; 
dacă nu avea grijă de soț și de casă era aruncată în apă (omorâtă); pedeapsa capitală era pasibilă 
și-n cazul adulterului; după moartea soțului trebuia neapărat să se căsătorească cu fratele aces-
tuia, sau cu fiul dintr-o altă căsătorie a bărbatului ei; i se putea aplica pedepse fizice, corporale 
grele sau omorâtă.
În India, femeia se bucura de o considerație incontestabilă până la instaurarea islamismului, 
în care poziția ei în societate a căzut drastic. Indiferent de perioada istorică persistă percepția că 
ele sunt dependente de soții lor, că este supusă bărbatului, că „soția devotată” putea să se sinucidă 
pentru soțul ei; dacă soțul ei a decedat ea neapărat trebuia să se căsătorească cu o rudă a soțului 
ei, la fel ca și la asirieni și să respecte niște „obiceiuri” ciudate, cum ar fi să nu mai poarte bijuterii 

---

Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 547 ~
sau să se parfumeze, fardeze, părul trebuia să și-l poarte într-un anume fel, trebuia să doarmă pe 
jos, sau să mănânce odată în zi și atunci o masă vegetariană etc.
Imaginea femeii orientale, după cum observăm din documentele istorice, diferă de la o 
națiune la alta, de la o epocă la alta, iar odată cu trecerea timpului unele imagotipuri despre 
acestea s-au păstrat, altele și-au făcut apariția. Însă ceea ce trebuie menționat din start este faptul 
că femeia egipteană, prin Zeița Isis, simbolizează armonia matrimonială și fidelitatea față de soț, 
protectoare a nobililor și a oamenilor de rând, la evrei prin Fecioara Maria, femeia reprezintă 
puritatea, iar la indieni – mama, simbolul fecundității și al vieții. 
Prin urmare, femeia orientală, în special cea indiană, cu siguranță este diferită de cea din 
Occident, deoarece aparțin unor lumi diferite. Pornind de la ideea că toți oamenii sunt diferiți, 
dar unii și mai diferiți decât alții, vom constata din opera lui Mircea Eliade cum sunt văzute în 
general femeile asiatice, în special cele indiene. Opera lui Mircea Eliade este relevantă în sensul 
descoperirii alterității femeilor indiene și al creării unuia dintre cele mai frumoase portrete ale 
femeii orientale în literatura română. 
Eliade creează un model al femeii occidentale versus orientale, reprezentat prin Dr Stella 
Kramrisch și Maitreyi Devi. Primul personaj, născut în Austria, apare cu acest nume în Șantier, 
iar în