Implications for the development

~ 398 ~
Iulii PALIHOVICI
cercetător științific
Institutul Patrimoniului Cultural, MECC
email: [e-mail]
DESPRE MIGRAȚIA EVREILOR DIN ZONA DE REŞEDINȚA
(pe baza unor mărturii scrise)
Summary.
About the migration of Jews from there si den ti al area (based on written testimo-
nies). 
Migration is a phenomenon as old as mankind. The modern era but especially the contempo-
rary one has known a diversification of the migration phenomenon and a constant increase of the 
number of migrants. The migratory movement of the Jewish people is probably the oldest and most 
traditional example of the phenomenon. By 1835, when Bessarabia was gradually beginning to lose its 
autonomy and Russification actions were multiplying, Russian anti-Jewish laws extended to Bessara-
bian Jews. In 1869, 1879 and 1891, decrees were issued which provided for the exile of Jews from 
several cities. In the Russian Empire the end of the 19th century and the beginning of the 20th century 
were marked by massive Jewish pogroms, which in addition to the effects of the civil war strongly 
marked the demographic situation and population migration in Bessarabia. In this historical context 
are the stories of Jacqueline Alis-Barchmann, who with great attention to detail describes the adven-
ture of migrating her ancestors in the whirlwind of dramatic events of the change of the nineteenth 
and twentieth centuries. We aim to approach the subject from a historical perspective, but also exem-
plifying through a retrospective the fate of a Jewish family, a branch whose roots are in Bessarabia.
Keywords: 
migration, Jews, demographic, anti-Jewish laws, pogrom. 
Migrațiile reprezintă un fenomen la fel de vechi precum omenirea. Epoca modernă dar mai 
ales cea contemporană au cunoscut o diversificare a fenomenului migrației și o creștere con-
stantă a numărului migranților. Mișcarea migrațională a poporului evreu reprezintă, probabil, 
cel mai cunoscut și cu tradiții exemplu al fenomenului. Ne propunem să abordăm subiectul din 
perspectivă istorică, dar și exemplificând printr-o retrospectivă a sorții unei familii de evrei, o 
ramură a căreia are rădăcini în Basarabia.
La momentul anexării Basarabiei de către Imperiul Rus (1812), pe acest teritoriu se afla o 
comunitate evreiască de circa 20.000 de membri, relativ stabilă ca număr. În anul 1836, populația 
evreiască din Basarabia crescuse până la 94.045 oameni, iar către anul 1897 deja număra 228.600 
de evrei care reprezentau o pondere de 11,8% din populația provinciei.
Istoricii sunt de părere că în secolul al XIX-lea în Rusia antisemitismul a devenit politică de 
stat. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, acțiunile decretelor dure ale administrației impe-
riale îndreptate împotriva evreilor nu vizau și pe cei din Basarabia. Către anul 1835, când Basa-
rabia începea treptat să-și piardă autonomia și acțiunile de rusificare se înmulțeau, legile rusești 
antievreiești s-au extins și asupra evreilor basarabeni. În anii 1869, 1879 și 1891 au fost emise 
decrete care prevedeau exilarea evreilor din mai multe orașe. La 3 mai 1882 au fost introduse 
așa-numitele „Майские законы” (Legi ale lunii mai), care au anulat unele dintre reglementările 
adoptate mai devreme de Alexandr al II-lea, care permiteau unor categorii de evrei să trăiască în 
afara Zonei de reședință. Ca rezultat s-a produs o altă expulzare a evreilor din orașele mari, iar în 
Zona de reședință evreilor li s-a interzis să se stabilească, să închirieze și să achiziționeze imobile 
în afara orașelor și târgurilor.
În Imperiul Rus sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX au fost marcate de 
pogromuri evreiești masive, care pe lângă efectele războiului civil au influențat puternic situația 
demografică și migrația populației în Basarabia. La fel și Primul Război Mondial a afectat în mod 
negativ viața populației evreiești – autoritățile au evacuat masiv evreii de pe linia frontului ca pe 

---

Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 399 ~
un element de neîncredere. În 1821, 1859, 1871, la Odesa și în 1862 la Akkerman s-au produs 
pogromuri evreiești. Motivul primului pogrom a fost zvonurile despre implicarea evreilor în 
uciderea la Istanbul a patriarhului ortodox grec Grigore, iar inițiatori au fost grecii localnici și 
marinarii de pe vasele grecești
1
. În 1903, la Chișinău a avut loc un pogrom de proporții, în urma 
căruia au fost omorâți 49 de evrei, circa 500 au fost răniți, 2000 de familii evreiești au rămas fără 
adăpost și 1500 de prăvălii și case ale evreilor au fost ruinate. 
După publicarea manifestului țarist din 17 octombrie 1905, 660 de așezări din provinciile 
de sud și sud-vest din Zona de reședință au fost cuprinse de pogromuri care au durat până la 29 
octombrie. Inclusiv în perioada 18-20 octombrie 1905, la Rostov s-a produs un pogrom evreiesc 
important (150 uciși). Cel mai mare pogrom de la începutul secolului a avut loc în 19-22 octom-
brie 1905 la Odesa. Conform diferitelor estimări, de la 300 la 800 de persoane au fost ucise în 
Odesa și câteva mii au fost rănite, aproximativ 1600 de case au fost distruse. Autoritățile practic 
au încurajat revoltele, ne luând măsuri pentru protejarea populației evreiești.
În anii premergători Primului Război Mondial, influența partidelor antisemite în Europa 
Centrală și de Est a scăzut. Cu toate acestea, confiscarea puterii de către Partidul Bolșevic în 
Rusia și înfrângerea Germaniei în război au dus la o nouă izbucnire a antisemitismului și conso-
lidarea grupurilor antisemite radicale. S-a crezut pe scară largă în cercurile de dreapta și clericale 
că au început să fie îndeplinite predicțiile „Protocoalelor înțelepților Sionului” despre stăpânirea 
evreiască mondială.
Aceste evenimente au devenit catalizatorul unui nou flux de refugiați și strămutați în Palesti-
na, așa-numitul al doilea Aliyah. Din Rusia, în perioada 1881–1914, au emigrat 1,98 milioane de 
evrei, iar inclusiv cu cei din Europa de Est – 2,4 milioane
2
. Numai în Palestina au plecat aproape 
200.000, dar majoritatea au ales ca destinație Statele Unite ale Americii. În anii 1870, aproximativ 
30.000 de evrei ruși au fugit în Statele Unite pentru a scăpa de persecuție. Ulterior, ritmul emi-
grării a crescut rapid: din 1881 până în 1900, alte 600 de mii de evrei au plecat în Statele Unite
3
. 
Evreilor care au părăsit Rusia li s-a interzis să se întoarcă. Politica de imigrare a Statelor Unite și a 
Marii Britanii a fost restricționată, iar acest lucru nu a lăsat prea multe soluții evreilor. Migrarea 
evreilor în Marea Britanie a fost suspendată prin Legea din 1905 privind migrația.
În timpul Primului Război Mondial, aproximativ 500 de mii de evrei au fost evacuați din 
provinciile de vest și au fost relocalizați în provinciile interioare ale Rusiei
4
. Aceasta a devenit 
abolirea de facto a Zonei de reședință.
Pentru a oferi asistență victimelor pogromurilor și evacuărilor, în 1914 a fost creat Comitetul 
Evreiesc pentru Asistență Victimelor de Război (EKOPO). Până la sfârșitul anului 1916, Comite-
tul a oferit asistență pentru 240.000 de refugiați și persoane strămutate
5
.
După încheierea Primului Război Mondial, din 1919 până în 1923, încă 35.000 de evrei s-au 
stabilit în Palestina, în special din Europa de Est. Au alcătuit așa-numitul Al treilea Aliyah. Al 
patrulea val de repatriere a evreilor în Palestina a avut loc din 1924 până în 1931 și, potrivit dife-
ritelor surse, a însumat 67-80 de mii de oameni. Acesta a inclus în principal persoane din Polonia 
și alte țări din Europa de Est, aparținând clasei de mijloc.
În acest context istoric se încadrează relatările lui Jacqueline Alis-Barchmann, care cu multă 
grijă pentru detalii descrie aventura migrării strămoșilor săi în vâltoarea evenimentelor dramati-
ce ale schimbării secolelor XIX–XX.
Am cunoscut-o pe sora doamnei Jacqueline Alis-Barchmann, dna Elsa Menanteau la 
Chișinău, în timpul sejurului dânsei în Moldova și m-a cucerit, ea și cele două fiice ale lui Jacque-
line, Valerie și Stephanie, prin profundul sentiment de interes și stimă pentru istoria familiei, 
1
vezi https://eleven.co.il/diaspora/communities/13047/ (accesat la 16 august 2020).
2
vezi https://eleven.co.il/jewish-history/modern-era/12754/ (accesat la 16 august 2020).
3 
Лилли MУСС