Implications for the development



Download 25,39 Mb.
Pdf ko'rish
bet145/512
Sana23.07.2022
Hajmi25,39 Mb.
#842406
1   ...   141   142   143   144   145   146   147   148   ...   512
Bog'liq
Patrimoniul cultural de ieri 2020 site IDSI

a) cu mers rubato;
b) cu mers diferit care la sfârșitul liniilor (cezurilor) îl suspend
ă”
13
.
Citatele sus-menționate vin să sublinieze prezența strofei poetice și prezența ritmului de na-
tură liberă drept componente a doinei.
De multe ori în publicaţiile de sinteză apare specificată necesitatea de a face diferenţa dintre 
doina propriu-zisă și cântec, subliniindu-se situaţia primordială a melodiei faţă de text: „Speci-
ficitatea doinei nu reiese citindu-se doar poezii populare aici suverană fiind melodia. Numai o 
caracterizare muzicală a genului poate aduce deplină lumină”
14
.
9
Apud 
„Hora lungă“ maramureșeană. Doina propriu-zisă
, in: Alexandru, Tiberiu. Béla Bartók despre 
folclorul românesc. Bucureşti: Ed. Muzicală, 1958, p. 68.
10
A se vedea: 
Dialectul muzical al românilor din Hunedoara
, in: Béla Bartók, S
crieri mărunte despre 
muzica populară românească
. Adunate şi traduse de Const. Brăiloiu. Bucureşti: 1935, p. 5 (* Studiul 
apare mai întâi în limba maghiară, în Etnográfia, Budapesta, 1914, apoi în limba germană cu titlul 
Der Musik dialekt der Rumänen von Hunyand, in: Zeitschrift für Musikwissenschaft, martie 1920).
11
Apud Emilia Comișel, Genurile muzicii populare românești …, p. 86.
12
Sabin V. Drăgoi, 
Monografia muzicală a comunei Belinţ. 90 melodii cu texte culese, notate şi explicate

Craiova: Ed. Scrisul Românesc, 1934, p. 81.
13
Ibidem.
14
Ilarion Cocișiu, 
Folclor muzical din judeţul Târnava Mare
, Sighișoara, 1944, p. 402.


Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 197 ~
Cercetările științifice despre doină se amplifică în perioada de după război, datorită intere-
sului sporit dovedit de muzicologii români de la Institutul de Etnografie și Folclor din București 
și mai ales a renumitei cercetătoare Emilia Comișel care întreprinde un studiu temeinic în 1959. 
E. Comișel elaborează prețioase teze preliminare esență metodologică cu privire la cercetarea 
muzicii tradiționale românești și a genurilor acesteia. Etnomuzicologa sugerează și clarifică pro-
blematica complexă legată de doină, remarcând că doina are „caracteristici stilistice și de forma 
proprii”
15
, care, prin urmare, prezintă „o melopee pe care executantul-creator o improvizează, 
într-o nesfârșită variație, pe baza unor formule și procedee tradiționale”
16
. Vorbind despre doină, 
ea mai amintește și denumirile regionale ale speciei în discuție susține, precum „
hore lungă
”în 
nordul Transilvaniei (
hore 
purtând sensul de cântec); „
cântec lung
”, „
lung
”, „îndelungat”, „
ca la 
Jii
”, „
oltenesc
” în Oltenia; „
de jale
”, „
de codru
”, „
de coastă
”, „
de ducă
” în Muntenia; „
de jale
”, „
doi-
na
”, „
a frunzii
” în Moldova
17
.
În această perioadă în revistele de folclor apare ideea unei similitudini dintre cântecul de 
leagăn și doină, aceasta fiind bazată pe mișcarea alternativă a două trepte apropiate și pe recita-
tivul embrionar care devine formulă de amploare în cântecul de leagăn si puntea de similitudine 
formală între doină si cântec de leagăn.
18
Asemănările dintre doinele cântate în sudul și nordul spaţiului românesc sunt evidente pen-
tru a fi contestate, deși, constatarea desprinsă din investigarea comparativă a materialului con-
firmă faptul că doina argumentează unitatea în diversitate a culturii naţionale de pe întreg terito-
riul locuit de români. Astfel, putem vorbi fără echivoc despre unitatea stilistică, completată prin 
diversitate tematică, ritmică și melodică.
În istoricul cercetărilor doinei își aduce aportul muzicologul Lidia Axionov, care relatează: 
„doinele vocale pot avea o formă liberă improvizație și o formă de cuplet; doinele instrumentale 
pot fi formate din o singură parte ori din două în cazul al doilea doina reprezintă o combinație 
de imagini artistice de melodie tărăgănată care contrastează cu o melodia de joc. Doina care are 
o singură parte nu își pierde caracterul specific de cânt de jale în vreme ce parte a doua a doinei, 
luată izolat, nu mai este doină ci un joc ca: hora, ciobăneasca, sârba ș.a.”
19
. Drept rezultat nu pu-
tem face o diferenţă categorică dintre doină și joc. Imaginile artistice în asemenea lucrări sunt 
transpuse prin două categorii muzicale cu substanță melodic,ritmică , arhitectonică, de tempo, 
chiar modală, diferită.
Doina este o creație amplă bogat ornamentată de un lirism intim ea uneori cu caracter com-
plementar poate apărea recitativul, în susținerea acestei idei Gheorghe Ciobanu și Vasile Nico-
lescu vorbesc despre recitativele care apar uneori în componența doinei sau de niște părți recitate 
care se îmbină între ele, dar care pot să nu apară în aceeași ordine în timpul executării sau cân-
tării. Se întâmplă uneori ca Doina să se transforme într-un recitativ melodic ritmul căruia poate
rămâne unul liber dar posibilitatea să apară un ritm precis pe parcurs nu este exclusă. Sub aceste 
aspecte sunt percepute doinele si unele cântece de dragoste.
Este foarte important să distingem doina de cântul de jale sau orice altă piesă folclorică în 
tonalitate minoră sau cântată rubato și să plasăm cu caracter de primă importanță stilul muzical 
improvizatoric, elementul de improvizație fiind unul care denotă și face diferența între speciile 
menționate mai sus. G. Ceaicovschi menţionează „elementul de improvizaţie și varietatea note-
lor de ornament” ca particularitate definitorie categoriei date însă aspectul formei, arhitectonica 
muzicală, rămâne în umbră, acest fapt ne poate aduce neclarități de ordin metodic în cunoașterea 
15
Emilia Comișel, 

Download 25,39 Mb.

Do'stlaringiz bilan baham:
1   ...   141   142   143   144   145   146   147   148   ...   512




Ma'lumotlar bazasi mualliflik huquqi bilan himoyalangan ©hozir.org 2024
ma'muriyatiga murojaat qiling

kiriting | ro'yxatdan o'tish
    Bosh sahifa
юртда тантана
Боғда битган
Бугун юртда
Эшитганлар жилманглар
Эшитмадим деманглар
битган бодомлар
Yangiariq tumani
qitish marakazi
Raqamli texnologiyalar
ilishida muhokamadan
tasdiqqa tavsiya
tavsiya etilgan
iqtisodiyot kafedrasi
steiermarkischen landesregierung
asarlaringizni yuboring
o'zingizning asarlaringizni
Iltimos faqat
faqat o'zingizning
steierm rkischen
landesregierung fachabteilung
rkischen landesregierung
hamshira loyihasi
loyihasi mavsum
faolyatining oqibatlari
asosiy adabiyotlar
fakulteti ahborot
ahborot havfsizligi
havfsizligi kafedrasi
fanidan bo’yicha
fakulteti iqtisodiyot
boshqaruv fakulteti
chiqarishda boshqaruv
ishlab chiqarishda
iqtisodiyot fakultet
multiservis tarmoqlari
fanidan asosiy
Uzbek fanidan
mavzulari potok
asosidagi multiservis
'aliyyil a'ziym
billahil 'aliyyil
illaa billahil
quvvata illaa
falah' deganida
Kompyuter savodxonligi
bo’yicha mustaqil
'alal falah'
Hayya 'alal
'alas soloh
Hayya 'alas
mavsum boyicha


yuklab olish