Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 627 ~
discuții cu istorici, juriști,
psihologi, arhivari din nordul republicii la masa rotundă
Statutul legal
al victimelor regimului totalitar comunist: abordări, probleme și perspective de analiză
, (activitatea
a avut loc la Universitatea de Stat „Al. Russo” din Bălți, 7 decembrie, 2017). Ținând cont de faptul
că Declaraţia ONU din 1948 indică aceste caracteristici specifice genocidului și crimelor contra
umanității, participanţii la Masa Rotundă au propus: elaborarea și aprobarea
Legii privind reabi-
litarea
(morală)
victimelor foametei din RSS Moldovenească în anii 1946–1947
și desemnarea
Zilei
de comemorare a victimelor foametei din RSS Moldovenească
și a consecinţelor
acesteia, cinstind
memoria și manifestând respect faţă de cetăţenii care au supravieţuit tragedia foametei
15
. La mo-
ment, în Republica Moldova problema memoriei foametei poartă un caracter de urgență istorică
și memoria vie riscă să fie înlocuită cu cea mediatică a posterității, întrucât au rămas puțini
supraviețuitori în stare să depună mărturii despre ororile din anii 1946–1947, iar mărturiile care
există nu sunt mediatizate și nu sunt folosite drept temei în discursurile oficialităților.
Concluzie: În pofida faptului că mărturiile trecutului despre foamete (documente
ale istoriei
orale, documente de arhivă) conturează una din crimele grave ale regimului comunist în RSS
Moldovenească oficialitățile Republicii Moldova din perioada post-totalitară (indiferent de par-
tidul / partidele politice aflate la guvernare) nu au reabilitat moral generațiile foametei și nu le-au
recunoscut statutul de victime ale regimului comunist. Lipsa unor practici imuabile privind co-
memorarea victimelor foametei și educaţia ocazională în acest domeniu sporesc factorii de risc
pentru ștergerea treptată din memoria colectivă a foametei. Lipsa unor acțiuni
coordonate din
partea oficialităților, a societății civile și a mediului academic împiedică conturarea unei culturi
a memoriei care ar reabilita moral victimele foametei și ar contribui la educarea societății în
spiritul valorilor democratice. Instituţiile statului nu iniţiază și nu organizează (cu mici excepţii)
comemorarea victimelor foametei, atitudine care în timp poate deforma perceperea în societate a
crimelor provocate de totalitarism. Dorința clasei politice de a folosi istoria în scopul acumulării
capitalului politic suprapusă unei slabe culturi a memoriei și unei capacități minime a societății
de a opune rezistență la manipulare au determinat în Republica Moldova lipsa consensului în
privința trecutului comunist, chiar dacă crimele acestui regim sunt probate prin mărturii și do-
cumente istorice.
15
Fișierul audio al mesei rotunde „Statutul legal al victimelor regimului totalitar comunist: abordări,
probleme și perspective de analiză” din 7 decembrie, 2017 se păstrează în Arhiva digitală privind
memoria victimelor represiunilor și regimului totalitar-comunist din perioada RSS Moldovenească,
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți.