Implications for the development

Românii în Gulag: memorii, mărturii, documente
, editori: Petrencu A., Cojocaru L., 
Pădureac L., Chișinău, 2014, vol. I.
7
Marin Buga / 
Arhivele memoriei. Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului 
totalitar-comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Cercetări realizate în localităţile 
din centrul Republicii Moldova
, editor Ludmila D. Cojocaru, vol. I, Chișinău, 2016, p. 217-218.
8
Proiecte de cercetare: 
Politics and Practices of Memory in Eastern Europe: Between Totalitarian Past 
and European Future
cu suportul Fundației KAS Chișinău, 2012, coord. Virgiliu Bîrlădeanu; 
Românii 
în Gulag: recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar comunist în 
Basarabia (1940–1941, 1944–1953
), cu sprijinul Departamentului Politici pentru Românii de Pretu-
tindeni, noiembrie 2013 – februarie 2014; ianuarie-decembrie 2015, cu cifrul U1-1/717/28.06.2013 
MAE-DPRRP, soldat cu publicarea colecției „Românii în Gulag”: Anatol Petrencu, Ludmila D. Cojo-
caru, Lidia Pădureac (ed.),
 Românii în Gulag. Memorii, mărturii, documente
, vol. I, II, Chișinău: Ba-
lacron, 2014, 2015; 
Cercetarea memoriei victimelor regimului totalitar; Politici ale memoriei și cultura 
memoriei în țările UE; Diseminarea rezultatelor cercetării
, cu sprijinul Fundației Academia Civică, 
2018; 
Memory culture with in societies in process of democratic transformations: exchange and promo-

---

Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine
~ 626 ~
victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940–1941, 
1944–1953” (coordonator dr. hab., prof. univ. Anatol Petrencu) aprobat de Academia de Știinţe 
a Moldovei în anul 2015
9
. În decembrie 2016 cercetătorii implicaţi în cadrul acestui program 
au adresat Parlamentului Republicii Moldova un demers de iniţiativă legislativă prin care au 
argumentat necesitatea recunoașterii statutului de victimă pentru persoanele care au suferit în 
timpul foametei provocate de autorităţile sovietice
10
. În același demers către Parlamentul Re-
publicii Moldova privind recunoașterea victimelor foametei s-a propus și „desemnarea 
Zilei de 
comemorare a victimelor foametei din RSS Moldovenească
și a consecinţelor acesteia, cinstind 
memoria și manifestând respect faţă de cetăţenii care au supravieţuit tragedia foametei; inclu-
derea în Lege a compartimentelor vizând: implicarea Organelor puterii de stat și a administraţiei 
publice locale în procesul de recuperarea și cinstirea memoriei victimelor regimului totalitar-
comunist; antrenarea Organelor puterii de stat și a administraţiei publice locale în edificarea 
monumentelor în memoria victimelor foametei din RSS Moldovenească în anii 1946–1947”.
11
Parlamentul Republicii Moldova nu a preluat bunele practici din Ucraina potrivit cărora legea 
obligă organele puterii de stat și autorităţile publice locale să participe la formarea și punerea 
în aplicare a politicii de stat în sfera de recuperare și păstrare a memoriei naționale a poporului 
ucrainean; să asigure studierea Golodomorului în instituţiile de învăţământ, iar în localităţi să 
înalţe memoriale victimelor foametei
12
. 
La 26 iunie 2017, Ministerului Justiției a emis un răspuns prin care a declarat că „propunerea 
nu este în concordanţă cu conceptul Legii nominalizate. Adiţional, extinderea numărului benefi-
ciarilor de compensaţii și înlesniri sociale, necesită identificarea și alocarea surselor suplimenta-
re din bugetul de stat, costul cărora nu este estimat”
13
. Având acest răspuns, echipa programului 
de stat continuă să someze instituţiile statutului pentru a iniţia elaborarea unei legi privind foa-
metea din 1946–1947
14
. În scopul atenționării mediului academic, societății civile și a instituțiilor 
statului asupra injustiției față de victimele foametei echipa care a implementat proiectul