Implications for the development

ELEMENTELE TURCEŞTI ÎN LIMBA ROMÂNĂ”
9
. Un an mai târziu, în 
1886, a extins acest studiu, de data aceasta cu caracter folcloric, cu multiplele lui origini, atât în 
provinciile române cât și în țările balcanice. Această lucrare a intitulat-o 
IELELE.
Lucrarea cu caracter de teză de licență la Facultatea de Litere de la București a fost: 
„ÎNCER-
CARE ASUPRA SEMASIOLOGIEI LIMBII ROMÂNE” 
(1887).
Această lucrare constituia prima încercare sistematică asupra evoluției sensurilor, oferind o 
privire generală asupra elementelor constitutive ale graiului românesc. Universitatea apreciind 
această lucrare i-a oferit un premiu Hillel în valoare de 5.000 lei aur
10
.
Cu acești bani, Lazăr Șăineanu a putut pleca la Paris și la Lipsca, ca să-și completeze studiile. 
La Paris a urmat cursurile de limba bulgară, sârbă, albaneză, rusă, greacă modernă și turcă. În 
acest fel, el a reușit să cunoască toate idiomurile balcanice pe care le-a utilizat ulterior în studiile 
sale de limbă și literatură populară românească. Astfel apare, în 1888, un prim studiu compara-
tiv: 
LEGENDA MEŞTERULUI MANOLE LA GRECII MODERNI
.
5 
Constantin Șăineanu, 
Lazăr Șăineanu,
Editura Cultura Poporului, București, 1935, p. 3.
6 
Ibidem, p. 4.
7
Ibidem, p. 5.
8
Ibidem, p. 6.
9
Ibidem, p. 7.
10
Ibidem, p. 8.

---

Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 419 ~
Teza lui de doctorat de la Universitatea din Lipsca (Leipzig) a impresionat prin originalitatea 
interpretării tradițiilor populare. Teza a fost intitulată: 
LES JOURS D
ʹ
EMPRUNT OU LES JO-
URS DE LA VIEILLE 
(1889)
11
.
Întors în țară în anul 1889, beneficiază de sprijinul lui Hasdeu, care i-a fost mentor, pentru a 
obține la solicitarea acestuia, la Ministerul Instrucțiunii, o suplinire „gratuită” a catedrei sale de 
la Facultatea de Litere din București. În aceste condiții, Lazăr Șăineanu debutează la catedră cu o 
lucrare de deschidere a cursurilor, pe care a intitulat-o: