Implications for the development

Dictionnaire complet illustré
a lui
 Pierre Larousse, 
cu o primă ediție în anul 1878.
Lipsa unui dicționar explicativ al limbii române l-a determinat pe 
regele Carol I
să intervină 
în ședința generală a 
Academiei Române
din 1884, printr-o cuvântare de excepție: „…Trebuie să 
ne ocupăm și de limba noastră, care s-a păstrat neatinsă în plaiurile mărețe ale Carpaților, de-
scrise cu măiestrie într-o limbă așa de curată de poetul nostru popular V. Alecsandri. Ce sarcină 
mai dulce poate avea 
Academia 
decât a lua sub paza sa această limbă veche, pe care poporul o 
înțelege și iubește?...Spre a sprijini această întreprindere, pentru care patru, cinci, șase ani vor fi 
trebuincioși, pun în fiecare an modesta sumă de șase mii lei la dispoziția 
Academiei
”
3
.
Lui B. P. Hasdeu i-au trebuit doar doi ani ca să publice primul volum, care se oprește la cu-
vântul Almas.
Din păcate, B. P. Hasdeu nu a putut finaliza această lucrare pe care în ultimul volum, al III-lea, 
din 1893,avea să utilizeze următorul titlu: „Dicționarul Limbei Istorice și Poporane a Români-
lor”, care ajunge numai la cuvântul 
Bărbat
4
.
Din fericire, un student al lui Hasdeu, cunoscut sub numele de 
Lazăr Şăineanu 
(1859–1935), 
pasionat de cercetarea etimologiei cuvintelor din limba română, avea să editeze un prim dicționar.
Fig. 3. Lazăr Șăineanu
Interesantă este viața acestui filolog, descrisă cu multă dragoste de fratele său, 
Constantin 
Şăineanu,
la un an după decesul acestuia, în 1934, în volumul publicat la Editura „Cultura Popo-
rului” din București, cu un moto: O activitate de o jumătate de secol în serviciul științei.
3
B. Petriceicu-Hasdeu
, Etymologicum Magnum Romaniae
, Tomul I, Stabilimentul Grafic Socec&Teclu, 
București, 1886.
4 
B. Petriceicu-Hasdeu
, op. cit,
p. III. 

---

Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine