~ 418 ~
Lazăr Şăineanu
s-a născut la 23 aprilie 1859, în orașul Ploiești, fiind al doilea copil din cei
șapte. Tatăl (1825–1879) lui era născut în București și era pictor și se perfecționase la Viena timp
de zece ani. Întors în țară, era solicitat de familiile de boieri să le picteze pereții și plafoanele ca-
selor. A avut cinstea să picteze sfinții din biserica Sf. Spiridon din București.
Mama era născută tot în București, în 1840, și se măritase de copilă, la numai 13 ani, cum era
atunci obiceiul. Era o femeie simplă, dar cu un suflet nobil și o bunătate nemărginită. A murit în
1888n când avea 48 de ani
5
. Lazăr Șăineanu a urmat școala primară cu mult succes și la 13 ani a
intrat la gimnaziul Sf. Petru și Pavel din Ploiești, unde profesorul lui de latină i-a insuflat dragos-
tea pentru această limbă, pe care a păstrat-o toată viața.
Familia s-a mutat la București unde Lazăr a urmat cursurile liceului Matei Basarab, devenind
premiant în toate clasele până la clasa a V-a. Tatăl a plecat în America, unde spera să câștige bani
și să-și aducă întreaga familie. Dar Lazăr a refuzat să plece în America și a deveni la 17 ani șeful
familiei, care l-a obligat să-și întrerupă studiile de liceu. Pentru a-și întreține familia, a fost nevoit
să dea lecții particulare în timpul zilei
6
.
Revenirea tatălui din America nu a rezolvat problemele materiale, pentru că a căzut de pe
schele, piciorul s-a cangrenat și a murit lăsând o familie cu șase copii în sarcina lui Lazăr, care
avea doar 19 ani. Pentru întreținerea familiei, a fost nevoit să practice lecțiile particulare
7
.
Fiind foarte ambițios, a urmat Universitatea din București, unde l-a avut ca profesor pe
Hasdeu, care l-a inițiat în tainele științei legate de limbă.
Fratele lui susține că au mai fost două influențe puternice care au contribuit la această dragos-
te pentru studiul limbii și cugetării poporului român:
-
Contactul cu Petre Ispirescu, autorul „Legendelor și Basmelor române”
-
„Dicționarul etimologic daco-român” (1879) al lui Cihac, care l-a impresionat prin
abundența materialului etimologic. Pentru că nu avea bani să-l cumpere, l-a împrumutat și timp
de mai multe luni, timp de patru ore pe zi, a transcris cele două volume
8
.
Dar Cihac prezenta starea actuală a limbii și exclusese oarecum factorul istoric, care l-a deter-
minat pe Șăineanu să „revendice elementele culturale din trecut și restabilirea în drepturile sale
a acestei părți importante din viața istorică a națiunii” în viitoarele sale lucrări.
Studiul cronicarilor l-a determinat să scrie în anul 1885, la numai 26 de ani, prima sa lucrare
lexicală publicată: „
Do'stlaringiz bilan baham: |