«MODERN SCIENTIFIC CHALLENGES AND TRENDS»
SCIENCECENTRUM.PL
ISSUE 4(38) PART 1
ISBN 978-83-949403-3-1
57
Pe această cale a fost revizuit modul de stabilire a parametrilor valorici ai mărfurilor
care reprezintă obiectul material sau imaterial al infracțiunii prevăzute la alin. (1) art. 248 CP
RM. În Nota informativă la proiectul care stă la baza Legii nr. 257/2020, găsim următoarele
argumente în susținerea acestei metamorfoze: „Ultimele modificări ale prevederilor articolelor
248
ș
i 249 din Codul penal au fost operate prin Legea nr. 179/2018 privind îmbunătățirea
climatului investițional, în vigoare din 17.08.2018. Modificările aprobate au dus la majorarea
cuantumului proporțiilor minime pentru ca fapta să constituie infracțiune de contrabanda de
la 20 salarii medii prognozate pe economie la 100 salarii medii prognozate pe economic. În urma
acestor modificări au scăzut capacitățile de prevenire a faptelor de contrabandă prin atragerea
la răspundere. De menționat că odată cu majorarea salariului mediu prognozat pe economie,
majorare care se operează cel puțin odată pe an, cre
ș
te semnificativ
ș
i cuantumul sumei
necesare pentru ca fapta să constituie infracțiune. În conformitate cu Planul de acțiuni al
Guvernului pentru anii 2020-2023 este stipulat ca obiectiv atingerea salariului mediu pe
economie în valoare de 11200 de lei, ceea ce ar însemna că valoarea bunurilor pentru a începe
urmărire penală într-o cauză penală pe art. 248 alin. (l) ar fi de 1120000 lei. În aceste condiții
există riscul cre
ș
terii fenomenului de contrabandă datorită sancționării prea blânde pentru
astfel de fapte conform procedurii contravenționale” [4].
În acest fel, autorii proiectului, care stă la baza Legii nr. 257/2020, recunosc e
ș
ecul ideii
promovate în Legea nr. 179/2018, prin care textul „valoarea cărora depăşeşte 100 de salarii
medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul
săvârşirii faptei” a fost introdus în alin. (1) art. 248 CP RM. Am criticat această idee încă la etapa
discutării proiectului care a stat la baza Legii nr. 179/2018 [5]. [6] Am atras atunci atenția
asupra opiniei exprimate de Ministerul Afacerilor Interne: „Completarea art. 248 şi 249 din
Codul penal cu alin. (6) şi, respectiv, cu alin. (4), potrivit cărora urmează a fi majorate
cuantumul propor
ţ
iilor mari şi deosebit de mari, prezintă un caracter deficitar, deoarece
noțiunea de proporții este redată în alin. (1)
ș
i (1
1
) art. 126 din Codul penal. Totodată, aceasta
duce la apari
ţ
ia unor contradic
ţ
ii între normele penale, deoarece prevederile art. 126 din Codul
penal sunt incluse în Capitolul XIII al păr
ţ
ii generale, prevederi ce stabilesc şi definesc reguli
generale, în baza cărora sunt construite normele din partea specială. Or, legea penală
reprezintă un sistem de norme, cu o construcție logică. Modificările propuse generează un
tratament juridic discriminatoriu, ceea ce contravine principiilor legii penale, stipulate la art. 2,
4
ș
i 5 din Codul penal
ș
i prevederilor constituționale, ceea ce poate genera
neconstituționalitatea normelor penale. De asemenea, men
ţ
ionăm că majorarea cuantumului
prejudiciului cauzat prin comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 248
ș
i 249 din Codul penal
va avea un impact direct asupra combaterii fenomenului contrabandei şi al traficului ilicit de
mărfuri, iar, în mod indirect, va influen
ţ
a negativ dezvoltarea rela
ţ
iilor economice” [7]. Iată cum
au reacționat autorii proiectului, care a stat la baza Legii nr. 179/2018, la această opinie: „Nu
se acceptă. Formulele respective, implicit derogarea de la art. 126 CP RM, au fost incluse la
sugestia Serviciului Vamal, fiind invocat faptul că proporțiile prevăzute la art. 126 CP RM nu
sunt comensurabile
ș
i nu justifică pericolul social al infracțiunii de contrabandă. Mai mult,
odată cu evoluțiile sociale se impune o revizuire a art. 126 CP RM
in integrum
, însă acest subiect
urmează a fi abordat într-un cadru mai larg, bazat pe o analiză doctrinară
ș
i factologică
profundă” [7].
Do'stlaringiz bilan baham: |