Primaria municipiului târgu jiu serviciul de gospodărie comunitară strategia municipiului târgu – jiu privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităȚi publice
Download 1,86 Mb.
|
|
Strategia Municipiului Târgu Jiu privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice PRIMARIA MUNICIPIULUI TÂRGU JIU SERVICIUL DE GOSPODĂRIE COMUNITARĂ STRATEGIA MUNICIPIULUI TÂRGU – JIU PRIVIND ACCELERAREA DEZVOLTĂRII SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITĂȚI PUBLICE 2015-2026 EDIȚIA I 2015 CUPRINS INTRODUCERE 1. ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE ÎN DOMENIUL SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITĂŢI PUBLICE
2. OBIECTIVELE STRATEGICE DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITĂŢI PUBLICE
ACCELERAREA DEZVOLTĂRII SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITĂŢI PUBLICE
ADR – Agenţia de Dezvoltare Rurală APM - Agenţia pentru Protecţia Mediului ANRSC - Autoritatea de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală ARPM - Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului ARR – Autoritatea Rutieră Română ASP – Agenţia de Sănătate Publică BERD - Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare BEI – Banca Europeană de Investiţii BIRD - Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare BH – Bazin hidrografic BL – Buget local BM – Banca Mondială BS – Buget de stat CJ – Consiliul Judeţean CL – Consiliul Local CM – Comitetul de Monitorizare CRFCAPL – Centrul Regional de Formare Continuă pentru Administraţia Publică DADR – Direcţia Agricolă de Dezvoltare Rurală DEEE – Deşeuri din echipamente electrice şi electronice DSV – Direcţia Sanitar-Veterinară FE – Fonduri Europene FEDR – Federaţia Europeană de Dezvoltare Regională FC – Fond de Coeziune HG – Hotărâre de Guvern HCJ – Hotărârea Consiliului Judeţean HCL – Hotărârea Consiliului Local INA – Institutul Naţional de Administraţie ISO - Organizaţia Internaţională pentru Standardizare ISPA - Instrument structural de pre-aderare l.e. - Locuitori echivalenţi MMDD – Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile OCPI – Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară ONG – Organizaţie non guvernamentală PIU – Unitate de Implementare Proiecte POS - Programele operaţionale sectoriale PPP - Parteneriat public-privat PET - Ambalaje din polietilenă tereftalată PHARE - Ajutor pentru reconstrucţia economică - Polonia şi Ungaria PNGD - Planul naţional de gestionare a deşeurilor PRGD - Planul regional de gestionare a deşeurilor SAPARD - Instrumentul special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală SAMTID - Programul de dezvoltare a Infrastructurii Oraselor Mici si Mijlocii SGA – Serviciul de Gospodărire a Apelor SWOT – Metodă de analiză prin puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi riscuri UE - Uniunea Europeană UCM - Unitate centrală de monitorizare ULM - Unitate locală de monitorizare INTRODUCERE Dimensiunea economico-socială a serviciilor comunitare de utilităţi publice şi rolul acestora în menţinerea coeziunii sociale, reclamă şi justifică adoptarea şi implementarea unui set de măsuri, având ca obiectiv dezvoltarea durabilă, atingerea standardelor Uniunii Europene şi eliminarea disparităţilor economico-sociale dintre statele membre ale acesteia şi România. În contextul implementării angajamentelor României vizând domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice, asumate prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, accesul la fondurile comunitare şi creşterea capacităţii de atragere şi absorţie a acestor fonduri a devenit o prioritate a autorităţilor publice locale. Sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice include totalitatea acţiunilor şi activităţilor de utilitate publică şi de interes economic şi social desfăşurate sub responsabilitatea autorităţilor locale. Strategia defineşte politicile, obiectivele şi identifică soluţii şi direcţii de acţiune capabile să asigure accelerarea dezvoltării şi eficientizării serviciilor comunitare de utilităţi publice şi totodată, dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente, în concordanţă cu obligaţiile asumate de România în procesul de integrare. Strategia are în vedere, conform prevederilor H.G.R. nr. 246/2006, serviciul de alimentare cu apă, canalizare şi epurare a apelor uzate, colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale, serviciul de salubrizare şi managementul deşeurilor solide, serviciul de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, serviciul de transport public local, serviciul de iluminat public. Acestea sunt servicii de interes public local - municipal - înfiinţate şi organizate de autoritatea administraţiei publice locale. De asemenea, sunt gestionate şi exploatate sub conducerea sau coordonarea, responsabilitatea şi controlul acesteia. H.G.R. nr. 246/2006, pentru aprobarea Strategiei naţionale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice, stabileşte că: „autorităţile administraţiei publice locale adoptă, conform reglementărilor în vigoare din domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice, strategii locale proprii privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice, având la bază angajamentele asumate de România în procesul de negociere a acquisului comunitar şi prevederile strategiei naţionale” iar „unităţile municipale pentru monitorizarea serviciilor comunitare de utilităţi publice, elaborează şi actualizează anual strategiile locale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice, precum şi planurile locale de implementare aferente acestora”. Târgu Jiu este un oraş în plin proces de dezvoltare şi modernizare, tocmai de aceea se are în vedere permanent redimensionarea tuturor serviciilor publice pentru creşterea confortului populaţiei din municipiul nostru. Sectorul serviciilor ocupă un loc aparte în economia mondială în ansamblu şi în cadrul majorităţii ţărilor. Realităţile lumii contemporane demonstrează clar tendinţa creşterii impetuoase a rolului serviciilor în viaţa economico-socială a ţărilor dezvoltate. Dinamica sectorului serviciilor este atât de puternică, încât secolul al XXI-lea poate fi numit secolul serviciilor, definind etapa actuală ca o perioadă de „transformare a civilizaţiei noastre într-o civilizaţie a serviciilor”. O astfel de evoluţie s-a caracterizat, între altele, printr-o creştere şi diversificare a ofertei de servicii, corespunzător unor evoluţii similare ale nevoii de servicii. Accesul la serviciile publice este nediscriminatoriu pentru categoriile populaţiei, cărora le sunt destinate. Politicile Consiliului Local Municipal Târgu Jiu vizând dezvoltarea serviciilor comunitare de utilităţi publice şi reforma acestui domeniu de activitate, au la bază următoarele orientări:
Aşteptările cetăţeanului 
Satisfacţia cetăţeanului Încrederea în instituţiile publice Obiective generale Strategia locală privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice are următoarele obiective generale:
Direcţii de acţiune Strategia locală privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice are la bază următoarele direcţii de acţiune: 1. Definirea şi stabilirea cadrului instituţional şi organizatoric necesar îmbunătăţirii managementului serviciilor comunitare de utilităţi publice; 2. Stabilirea atribuţiilor, competenţelor şi responsabilităţilor între factorii implicaţi în înfiinţarea, organizarea, funcţionarea, gestionarea, exploatarea serviciilor comunitare de utilităţi publice şi partajarea acestora pe baza principiului descentralizării serviciilor publice, autonomiei locale, subsidiarităţii şi proporţionalităţii; 3. Crearea cadrului şi a instrumentelor necesare gestionării eficiente a fondurilor de investiţii necesare modernizării şi dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare aferentă serviciilor comunitare de utilităţi publice; 4. Popularizarea procedurilor specifice şi facilitarea accesului la resursele financiare necesare accelerării dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice; 5. Utilizarea eficientă a resurselor-umane, materiale, financiare - disponibile, proprii sau atrase. Strategie Obiectivele privind îndeplinirea angajamentelor care vizează domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice pe care România şi le-a asumat prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, respectându-se cadrul legislativ privind fiecare serviciu comunitar de utilităţi publice, sunt fundamentate prin Strategia naţională privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice, aprobată prin HG 246/2006, precum şi a: - Legii nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilităţi publice, - Legii nr. 241/2006 privind serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, - Legii nr. 101/2006 privind serviciul de salubrizare a localităţilor, - Legii nr. 325/2006 privind serviciul de alimentare cu energie termică, - Legii nr. 92/2007 a serviciilor de transport public local, - Legii nr. 230/2006 a serviciului de iluminat public, - Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, - Legii nr. 195/2006, legea-cadru a descentralizării.
Prin transpunerea directivelor europene din domeniu, România a adoptat noi legi şi standarde privind domeniul utilităţilor publice. Deşi costisitoare şi solicitantă, implementarea acestora reprezintă o schimbare radicală în politicile naţionale şi în modul de abordare referitoare la domeniul utilităţilor publice. De asemenea, restructurarea vastă în industrie şi agricultură, reducerea activităţilor de extracţie a combustibililor solizi şi de utilizare a materiilor prime au contribuit la îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu. Începând cu anul 1995, când noua legislaţie de protecţie a mediului a intrat în vigoare, România a adoptat o serie de documente strategice sectoriale şi norme cu scopul de a lua în considerare principiile dezvoltării durabile. Aceste strategii naţionale includ, de asemenea, concluziile şi recomandările Strategiilor europene de dezvoltare durabilă (Lisabona si Goteborg) şi ale celui de-al 6-lea Program de Acţiune pentru Mediu, în vederea asigurării conservării, protecţiei si îmbunătăţirii mediului, protejării sănătăţii umane şi utilizării durabile a resurselor naturale. Pentru a contribui la dezvoltarea regiunilor mai puţin dezvoltate din România, regiuni avute în vedere de politica de coeziune a Uniunii Europene, România, trebuie să facă investiţii semnificative în infrastructura utilităţilor publice, în particular în sectoarele apă, deşeuri şi calitatea aerului. România trebuie să investească în dezvoltarea unor sisteme eficiente de management de mediu, cu scopul de a oferi o mai bună calitate a serviciilor către populaţie şi de a crea un mediu de afaceri competitiv. Sisteme de management viabile sunt de asemenea necesare pentru protecţia şi valorificarea resurselor naturale. Se va acorda, de asemenea, o atenţie deosebită activităţilor de modernizare a instalaţiilor mari de ardere ce au ca ţintă reducerea emisiilor de SO2, NOx şi pulberi, contribuind astfel la implementarea directivelor din sectorul de calitatea aerului. În acest scop, implementarea Directivei 2001/80/CE vizează atingerea performanţelor de mediu în conformitate cu politicile comunitare şi participarea României la elaborarea politicilor de îmbunătăţire a calităţii aerului şi reducerea fenomenului de acidifiere şi de formare a ozonului troposferic. Principalele măsuri pentru îndeplinirea acestor obiective presupun reducerea emisiilor de oxizi de azot şi de pulberi provenite de la gazele de combustie (ardere) şi efectuarea măsurătorilor reprezentative ale poluanţilor relevanţi în conformitate cu standardele Centrului European pentru Normare. În vederea reducerii semnificative a emisiilor de poluanţi şi implicit a îmbunătăţirii calităţii aerului în zonele urbane, principalele măsuri vor fi corelate cu măsuri de creştere a eficienţei energetice, de promovare a cogenerării, de utilizare alternativă a combustibililor mai puţin poluanţi, prin reabilitarea termică a locuinţelor. Obiectivele acestui program sunt:
Se estimează ca acest program să aibă ca rezultat scăderea consumului de combustibil şi reducerea emisiilor în atmosferă. Context regional Judeţul Gorj face parte din Regiunea de dezvoltare Sud - Vest. Una dintre funcţiile prioritare ale regiunii de dezvoltare din care face parte Municipiul Târgu Jiu este coordonarea proiectelor de dezvoltare regională şi absorbţia fondurilor de la Uniunea Europeană. Regiunea Sud - Vest acoperă 29.212 km² sau 12,25% din suprafaţa totală a ţării. Regiunea Sud - Vest are o distribuţie relativ echilibrată de forme de relief, cuprinzând munţi, câmpii, dealuri şi podişuri. În zona de nord a Olteniei, relieful este muntos şi deluros (Carpaţii şi zona subcarpatică), predominând pădurile şi păşunile alpine. Zona de câmpie este specializată, în principal, în cultura de cereale. Reţeaua hidrologică, alcătuită în principal din Fluviul Dunărea, râurile Olt şi Jiu, conferă regiunii rolul energetic principal în România (71,57% din totalul producţiei hidroelectrice). 
Regiunea de SV - judeţul Gorj Repartizarea unităţilor administrativ - teritoriale din Regiunea de Sud - Vest
Sursa: INS - Direcţia Regională de Statistică Gorj Oraşele concentrează 52,5% din populaţie, cu tendinţe de diminuare. Industrializarea forţată de după război a condus la concentrarea populaţiei în oraşele Craiova, Olt şi Târgu Jiu. Repartizarea populaţiei în Regiunea de Sud - Est la 01.07.2012
Sursa: INS - Direcţia Regională de Statistică Context judeţean 
Județul Gorj este situat în partea sud-vestică a României, pe cursul râului Jiu. Este limitat de județele: Dolj (sud-est), Mehedinți (sud-vest), Caraș-Severin (nord-vest), Hunedoara (nord) și Vâlcea (est). Principalele orașe și municipii sunt Târgu Jiu (reședința de județ), Bumbești-Jiu, Motru, Novaci, Târgu Cărbunești, Țicleni și Rovinari. Relieful județului Gorj este variat și poate fi împărțit în trei unități fizico-geografice. Acestea sunt: Carpații Meridionali, reprezentați de munții Godeanu, Vâlcan și Parâng, Subcarpații Getici între râurile Motru și Olteț, dealurile sudice care se întind de-a lungul Platoului Getic. Altitudinile oscilează de la 2.518 m în Masivul Parângu Mare la 100 m în Valea Jiului din sudul județului. Teritoriul județul Gorj este bogat în ape subterane cum ar fi apele de carst provenite din bara calcaroasă montană unde s-a făcut și captarea celor două izvoare la Runcu și Izvarna cu un debit de peste 100 litri/secundă fiecare. Ape freatice la adâncimi mici de circa 2–3 m se află în depresiunile subcarpatice și în luncile râurilor din zona de podiș folosită de locuitori prin captări în puțuri. Apele minerale apar la Săcelu în izvoare, folosite pentru băi. Clima este temperat-continentală moderată cu influențe mediteraneene. Datorită configurației reliefului, clima este diferențiată în funcție de treptele de relief. Temperaturile medii anuale cresc dinspre nord spre sud. Vânturile dominante sunt cele nordice. Flora și fauna județului sunt variate. Flora se compune din peste 2000 de specii de plante de tip submediteraneean, pontic, balcanic și balcano-dacic. Hidrografia județului este reprezentată de râurile: Jiu, Gilort și afluenții lor, Râurile Olteț și Cerna. Există câteva importante lacuri glaciare: Gâlcescu, Tăuri, Slăveiul, Mija, Pasărea și Godeanu. Lacurile sunt puține și sunt realizate artficial pentru atenuarea viiturilor (Ceauru) sau pentru producerea de energie electrică (Motru, Cerna, Valea lui Ivan). Gorjul este delimitat la nord de paralela de 45°58' latitudine nordică, ce trece în apropiere de localitatea Țânțăreni. Limita estică se află în apropierea localităților Alimpești și Polovragi, pe lângă trecând meridianul de 23°39' longitudine estică. Limita vestică este reprezentată de vârful Dobru din Munții Godeanu, situat pe meridianul de 22°6' longitudine estică.
Aşezat la 18 km spre sud de lanţul Munţilor Carpaţi, în cuprinsul Podişului Getic, în Depresiunea Târgu-Jiu – Câmpul Mare sau Depresiunea Olteană, la nord de confluenţa Amaradiei Pietroase cu Jiul, municipiul are o desfăşurare de la nord la sud pe o lungime de aproximativ 13 km de-a lungul râului Jiu, de o parte şi de alta, iar de la vest la est o întindere de circa 10 km. Municipiul Târgu-Jiu este situat în partea centrală a judeţului Gorj şi are următoarele vecinătăţi: nord – comuna Turcineşti, oraşul Bumbeşti-Jiu, comuna Stăneşti; est – comuna Bălăneşti şi comuna Scoarţa; sud – comuna Drăguţeşti şi comuna Dăneşti; vest – comuna Băleşti şi comuna Leleşti. Pe teritoriul municipiului Târgu-Jiu sunt amplasate cele 8 localităţi componente: Slobozia – în continuarea oraşului, în partea de vest a acestuia; Bârseşti – amplasată la circa 1 km, la marginea de vest a oraşului Târgu-Jiu; Polata – la circa 6 km de oraş, în partea de vest; Ursaţi – la 5 km de Târgu-Jiu, în partea de vest; Drăgoieni – în continuarea oraşului Târgu-Jiu, în partea de est; Iezureni – amplasată la 0,5 km de marginea oraşului în partea de nord; Preajba Mare – la circa 3,5 km de oraş, în partea de est; Romaneşti în continuarea oraşului, în partea de sud. Suprafaţă Suprafaţa administrativă a municipiului Târgu-Jiu, conform Planului Urbanistic General întocmit în anul 1995 era de 10.255,7171 ha, din care 6.377,3571 ha în extravilan şi 3.878,36 ha în intravilan, în care sunt incluse şi cele 488,42 ha aferente localităţilor componente: Iezureni, Preajba Mare, Drăgoieni, Romaneşti, Slobozia, Bârseşti, Ursaţi, Polata. Din suprafaţa totală de 10 255,7171 ha, care - reprezintă teritoriul administrativ al municipiului Târgu-Jiu, terenul agricol ocupă 6.801,86 ha, adică 66,32 %. Defalcarea terenului agricol după folosinţa şi suprafaţa ocupată este urmatoarea: arabil – 4.461,20 ha; păşuni – 761,99 ha; fâneţe – 671,41 ha; livezi – 692,56 ha; vii – 214,70 ha. Suprafaţa ocupată de păşuni este de 1.495,17 ha, iar raportată la totalul suprafeţei administrative reprezintă 21,98 %. Resurse naturale Reţeaua hidrografică din zona municipiului Târgu-Jiu este alcătuită din cursul mijlociu al Jiului - cu afluentul său Amaradia Pietroasă, care în timpul verii seacă – şi râul Şuşiţa care străbate localităţile Ursaţi şi Bârseşti. Tot cu caracter torenţial sunt şi pâraiele denumite hodinaie, care izvorăsc din pânza freatică de la baza terasei a II-a de pe stânga Jiului şi străbat oraşul de la est la vest, fiind amenajate parţial prin canalizări. În ultima perioadă, pentru valorificarea superioară a resurselor hidrografice ale râului Jiu au fost amenajate 2 lacuri artificiale de stocare a apei şi producerea de energie hidroelectrică în 2 centrale, amplasate pe barajele digurilor. Dealurile care mărginesc depresiunea Târgu-Jiu, situate pe partea dreaptă a Şuşiţei, urmează Dealul Calului, o prelungire a Dealului Bârseşti, format din straturi marno-argiloase, sursa de materie primă pentru SC „LAFARGE” SA şi SC “MACOFIL” SA. Vegetaţia şi fauna Prin configuraţia sa geografică, zona municipiului Târgu-Jiu se încadrează în zona vegetaţiei de luncă. Aceasta se întinde în luncile râurilor din zona depresionară, sub formă de zăvoaie. Speciile caracteristice sunt sălciile, amestecate cu răchiţi şi plopul alb sau negru. În partea de nord – est, pe câmpul Ciocârlău, se află pajiştea cu floră relictă de narcise, care constituie un monument al naturii, fiind ocrotită. Ciocârlău reprezintă un minunat loc de agrement în lunile mai – iunie. Pe dealurile din vest şi nord – est au fost amenajate ferme pentru cercetare şi producţie pomicolă, plantaţie cu vie, meri, peri, gutui, nuci, cireşi. Zona municipiului Târgu-jiu nu dispune de o faună deosebită.
Variaţiile de temperatură între vară şi iarnă, nu sunt prea mari, temperatura minimă a lunii ianuarie fiind de –10,1°, maximă a lunii iulie de +38,2°, iar media anuală de +11,6°. Trecerea de la vară la iarnă se face treptat. Vânturile obişnuite sunt cele din NV – V şi SV. Precipitaţiile anuale sunt de 851,3 l/m², cu o scădere accentuată în ultima perioadă ca urmare a unor schimbări climatice deosebite, caracterizate prin lipsa precipitatiilor. Relieful zonei este depresionar, mărginit la V şi N de dealuri de încreţire. Natura solului este aluvionară, de slabă rezistenţă, nepropice unor construcţii de mari proporţii, cu multe nivele. Calitatea factorilor de mediu O analiză a factorilor de mediu din ultimii 10 ani indică o scădere a coeficientului general de poluare în raport cu anul 1990, dar reducerile înregistrate sunt în cea mai mare măsură rezultatul reculului din toate sectoarele economice, ca urmare a crizei care caracterizează în ultimii ani industria românească. Calitatea aerului Atmosfera este cel mai important vector de propagare a poluanţilor, ale căror efecte asupra componentelor mediului biotic şi abiotic se manifestă atât local, cât şi la scară globală. În prezent, calitatea factorilor de mediu este analizată de Inspectoratul de Protecţie a Mediului Târgu-Jiu, care a efectuat în cursul anului 2014 monitorizarea poluanţilor SO2, NO2, NH3 în trei puncte de prelevare de pe raza municipiului Târgu-Jiu: IPM Târgu-Jiu, CNLO şi Staţia Meteo Târgu-Jiu. Concentraţiile pentru poluanţii SO2, NO2, NH3 nu au depăşit pragurile critice. Depăşiri ale CMA s-au înregistrat la indicatorul pulberi sedimentabile (17g/m2 lună) în zona Târgu-Jiu (max.18.02g/m2 lună) şi Bârseşti (max.17,73 g/m2 lună). Sursele cele mai importante de poluare cu pulberi sedimentabile sunt (pentru zona Bârseşti) activitatea de producere a cimentului de la SC Lafarge – Romcim SA Sucursala Târgu-Jiu şi traficul rutier. În ceea ce priveşte evoluţia cantităţilor medii de pulberi sedimentabile, se observă o scădere în anul 2014 comparativ cu anul 2013, ca urmare a scăderii producţiei de ciment la Uzina Târgu-jiu a SC Lafarge - Romcim S.A. din zona Bârseşti.
Acționariatul SC. APAREGIO SA., reprezentat prin Consiliile Locale ca persoane juridice de drept public,astfel : Structura actionariatului SC.APAREGIO SA.
Operatorul Regional, pentru buna desfășurare a activității sale, a constituit la nivelul fiecărei aglomerări din aria de acoperire un Centru de Exploatare și Distribuție (CED). În aria de acoperire a fiecărui Centru de Exploatare - Distribuție:
Structura organizatorică privind resursele umane a S.C. APAREGIO S.A. este prezentată în tabelul următor:
Sursa: Serviciul de resurse umane S.C. APAREGIO S.A. În vederea realizării investiţiilor pentru modernizarea şi extinderea sistemelor de apă şi apă uzată din municipiul Târgu Jiu, conform POS - Mediu, s-a realizat şi delegarea gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare către operatorul regional S.C. Aparegio S.A., aprobată prin H.C.L.M. nr. 298/28.08.2006. Obiectivele strategice de dezvoltare sunt:
a) Creşterea calităţii serviciului prin realizarea investiţiilor de reabilitare, modernizare şi dezvoltare, finanţate atât din surse proprii, cât şi atrase (ISPA, fonduri coeziune, buget de stat, buget local, etc); b) Permanenta evaluare a raportului cantitate/calitate la nivelul întregului operator.
1.1.1 INFRASTRUCTURA APĂ POTABILĂ Situația generală Sistemul de alimentare cu apă pentru aglomerarea Târgu Jiu cuprinde municipiul Târgu Jiu şi localităţile Drăgoieni, Preajba Mare, Iezureni, Polata, Ursați, Romanești. Aglomerarea are o suprafaţă de 102 km2 , un număr de 82.504 locuitori şi o densitate de 1.097 loc/km2. Municipiul Târgu Jiu, reşedinţa judeţului, reprezintă nucleul aglomerării şi dispune în prezent de un sistem centralizat propriu, de alimentare cu apă. Sistemul de alimentare cu apă a municipiului Târgu Jiu include captări de surse de suprafață și din subteran, conducte de aducțiune, facilități de înmagazinare și tratare a apei, sisteme de ridicare a presiunii, rețele de distribuție. Surse de suprafata existente Alimentarea cu apă din surse de suprafata se realizeaza prin trei captări: - Sursa Șușița Verde-Vaidei(cota +445 m): reprezintă sursa principala de alimentare cu apă a orașului Târgu-Jiu, avînd Q = 600 l/s (grad de asigurare 90%); apa brută, este preluată gravitațional printr-o conductă de aducțiune supraterană Dn700 (OL) cu L = 250 m până la subtraversarea râului în capătul de nord al satului Vaidei, după care subteran Dn600 (OL) până la stația de tratare Dealul Târgului (cota +269 m), L = 19,5 km. Conducta de aducțiune este prevăzută cu 4 vane de separare, cămine de aerisire și golire în punctele înalte/joase. - Sursa Vaja-Clocotiș: sursă de completare a debitului necesar de la Runcu, captare apă din râul.Bistrita, Q = 400 l/s;(sursă în conservare) - Sursa Sohodol: sursa de completare și rezervă pentru sursa Runcu-Vâlceaua, Q = 300 l/s. Surse subterane existente Sursele subterane includ două tipuri – o captare subterana a izvoarelor carstice și fronturi de captare subterane cu foraje de adâncime. - Sursa Runcu-Vâlceaua: reprezintă a doua sursă principală de alimentare cu apă a municipiului Tg.Jiu, cu un debit Q = 400 l/s (grad de asigurare 90%); această sursă este o sursă de subteran, captând izvoarele carstice (izbucuri); La această sursă converg două conducte de aducțiune de la sursele de completare de la sursa Vâja-Clocotiș. - Sursa Iezureni: reprezintă o sursă de rezervă, frontul de captare incluzând un număr de 19 foraje de adâncime (H = 300 m) amplasate în zona Iezureni – Curtișoara – Tetila – Bârsești. - Sursa Preajba: reprezintă o sursă dată de curând în exploatare, destinată alimentării localităților componente ale comunei Preajba, și este compusă dintr-un front de captare cu 4 foraje (H = 210 – 250 m). - Sursa Polata: reprezintă o sursă dată de curând în exploatare, destinată alimentării localităților componente ale comunei Polata, și este compusă dintr-un front de captare cu 4 foraje (H = 331 - 335 m). Lungimea reţelei de aducţiune este de 88 km, reţeaua de distribuţie are 220 km, fără a se asigura alimentarea cu apă a întregii populaţii a oraşului.
Lungimea reţelei de canalizare menajeră este de 82 km, canalizare pluvială este 27 km, fiind deficitară faţă de necesităţile populaţiei. Volumul de apă potabilă asigurat populaţiei a fost de 4.723 mii mc. în anul 2014, iar pentru industrie de 3.261 mii mc. în acelaşi an. Furnizorul apei potabile în municipiul Târgu-Jiu este S.C. APAREGIO S.A. Târgu-Jiu.
Calitatea apei potabile furnizate pentru nevoile comunitare în mediul urban: 99,75 % din probele de apă prelevate în anul 2014 au fost corespunzătoare standardelor, toate probele au corespuns indicatorilor microbiologici analizaţi. În perioadele cu precipitaţii abundente, la sursele de suprafaţă ( Runcu- Vâja, Șușisța Verde ) s-au înregistrat probe de apă necorespunzătoare chimic şi bacteriologic, dar au fost luate măsurile necesare de tratare, iar apa furnizată în reţea a corespuns parametrilor de potabilitate. În anul 2014 nu s-au înregistrat epidemii de natură hidrică.
Principala cauză a poluării apelor de suprafaţă este evacuarea în acestea a apelor uzate, insuficient epurate, în staţii care nu corespund standardelor tehnologice şi sunt subdimensionate în raport cu necesităţile actuale. Apele de suprafaţă din municipiul Târgu-Jiu sunt (conform Ordinului ministrului apelor și protecției mediului nr. 1146 din 10.12.2002 care înlocuiește STAS 4706/88) ape de categoria I de calitate. Râul Jiu, principalul curs de apă ce traversează municipiul Târgu-Jiu şi județul Gorj - care în anii precedenţi avea în majoritatea secţiunilor de control valori ale indicatorilor chimici şi bacteriologici specifici apelor de categoria a II a de calitate – prezintă, începând cu anul 2000, o îmbunatăţire evidentă, fiind încadrat în limitele categoriei I de calitate, în conformitate cu indicatorii analizaţi. Râul Şuşiţa se menţine în categoria I de calitate. În ceea ce priveşte gradul de curaţenie al acestui curs de apă, se înregistrează o creştere treptată în ultimii 4 ani, respectiv de la 82,5 % în anul 2011 la 86,7% în anul 2015. Luciile de ape de pe raza municipiului Târgu-Jiu sunt materializate și prin existența lacurilor artificiale de agrement Debarcader și Pandurașul.
Apele subterane din municipiul Târgu-Jiu sunt valorificate ca surse de alimentare industrială pentru S.C. Artego S.A., S.C. Vell Pitar S.A. unități economice care își suplimentează necesarul de apă prin foraje proprii.
Apele industriale epurate
Rezultatul analizelor de laborator efectuate de I.P.M. Târgu-Jiu indică faptul că majoritatea surselor de poluare din municipiul Târgu-Jiu evacuează ape uzate ale căror indicatori de calitate se încadrează în limitele impuse prin NTPA-001/2002 la evacuarea în receptorii naturali şi NTPA-002/2002 la evacuarea apelor uzate în reţelele de canalizare şi direct în staţiile de epurare, neafectând apele de suprafaţă sau subterane, nici reţelele de canalizare ale localităţilor. În aria de delgare a operatorului regional există o dotare tehnică și umană specializată pentru determinarea calității apei și fluentului. În fapt există un laborator funcțional în stația de tratare a apei Tg – Jiu, care lucrează pentru un set nu foarte larg de determinări pentru caracteristicile fizico – chimice ale apei brute și a celei potabile și nu efectuează determinări biologice. Laboratorul existent are în dotare aparatură și echipamente cu verificare și aviz metrologic, etalonată și calibrată conform normelor, instrucțiuni și cărți tehnice de utilizare, este compartimentat și amplasat conform normelor sanitare. Aparatura este la nivel minim de dotare cerut de normele naționale pentru determinari fizico – chimice ale apei și tehnologic la nivelul anului 2000. Laboratorul dispune de laborant tehnician chimist pentru fiecare schimb și un inginer chimist pentru conducerea departamentului. Dotare este cu: distilator și bidistilator, ph – metru, spectofotometru, balanță tehnică și analitică, turbidimetru, conductometru, agitator magnetic, cuptor de calcinare, etuvă, baie de apă și ca ustensile, sticlărie și colecția actualizată de standarde, neavând încă sistemul calității implementat integral.
Din datele deținute se pot trage următoarele concluzii referitoare și a apei uzate:
privind calitatea microbiologică și fizico – chimică (mai puțin Preajba și Polata),
din recipiente și tuburi verificate și autorizate ISCIR sau hipoclorit.
soluție dozată apoasă păstrată în rezervoare supraterane de POLSTIF la stația de tartare a apei Târgu - Jiu,
la fiecare oră. Laboratorul stației de epurare a fost dotat în ultimul trimestru al anului 2008 cu spectometru, rotoevaporator, deionizator, baie de apă balanță analitică, etuvă, însă pe parcursul anului 2008 nu a fost efectuate analize pentru apa uzată în laboratorul propriu, existând contract cu laboratorul autorizat al D.A. Târgu-Jiu. Se execută determinări proprii după metode standardizate pentru:
de 1 la 2 ore,
frecvență de 1 în fiecare zi la ore diferite. Se emit buletine de analiză zilnice privind, turbiditatea, ph-ul, NO2, FE, duritate, conductivitatea și clorul remanent, și temperatura apei în mod permanent și cu frecvență mai scazută nivelul de NH3 și SOO. Valori admisibile pentru evacuarea apelor uzate in sistemul municipal
Trimestrial se transmit probe pentru analize bacteriologice ale apei din sistemul de distribuție și pentru analize bacteriologice ale apei din sistemul de distribuție și pentru apă captată din surse către laboratorul autorizat al Direcției de Sănătate Publică din județul Gorj. Industria materialelor de construcţii este reprezentată de: SC LAFARGE – ROMCIM SA, sucursala Targu-Jiu; SC MACOFIL SA. La unităţile din Industria chimică (SC ARTEGO SA) apele uzate sunt evacuate în canalizarea oraşului, neexistând însă depăşiri ale limitelor impuse prin NTPA- 002/2002.
Disfuncţionalităţi Download 1,86 Mb. Do'stlaringiz bilan baham:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Bosh sahifa
юртда тантана
Боғда битган
Бугун юртда
Эшитганлар жилманглар
Эшитмадим деманглар
битган бодомлар
Yangiariq tumani
qitish marakazi
Raqamli texnologiyalar
ilishida muhokamadan
tasdiqqa tavsiya
tavsiya etilgan
iqtisodiyot kafedrasi
steiermarkischen landesregierung
asarlaringizni yuboring
o'zingizning asarlaringizni
Iltimos faqat
faqat o'zingizning
steierm rkischen
landesregierung fachabteilung
rkischen landesregierung
hamshira loyihasi
loyihasi mavsum
faolyatining oqibatlari
asosiy adabiyotlar
fakulteti ahborot
ahborot havfsizligi
havfsizligi kafedrasi
fanidan bo’yicha
fakulteti iqtisodiyot
boshqaruv fakulteti
chiqarishda boshqaruv
ishlab chiqarishda
iqtisodiyot fakultet
multiservis tarmoqlari
fanidan asosiy
Uzbek fanidan
mavzulari potok
asosidagi multiservis
'aliyyil a'ziym
billahil 'aliyyil
illaa billahil
quvvata illaa
falah' deganida
Kompyuter savodxonligi
bo’yicha mustaqil
'alal falah'
Hayya 'alal
'alas soloh
Hayya 'alas
mavsum boyicha
yuklab olish