Implications for the development

Procesele etnodemografice în Moldova
, p. 21.
10
Национальный состав населения СССР
. По данным всесоюзной переписи населения 1989 г. 
Москва, 1991, p. 16; 
Economia naţională a Republicii Moldova
, 1991, Chişinău, 1992, p. 77.
11
Economia naţională a Republicii Moldova
, 1991, Chişinău, 1992, p. 72.
12
Ibidem, p. 72.
13
Vezi: Leonida Lari, 
Labirintul
, in: Deportări și neodeportări, Chișinău, 1990, p. 28-31; Vladimir 
Beșleagă, 
Vitregiile noastre
, in: Deportări și neodeportări, Chișinău, 1990, p. 55-67, ș.a.
14
Nicholas Dima, 
Bessarabia and Bukovina. The Soviet-Romanian territorial dispute
, Columbia Uni-
versity Press, New York, 1982, p.76.
15
Ibidem, p. 76.
16
Economia naţională a Republicii Moldova, 1991
: Anuar statistic, Chișinău, 1992, p. 18.

---

Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 475 ~
– a pledat fervent în favoarea creării condiţiilor practice pentru „apropierea și contopirea” celor 
două forme de proprietate în una singură, cea comunistă
17
, oferind în această privinţă Moldova 
sovietică în calitate de „poligon experimentativ”.
Gloria agricolă a Moldovei sovietice s-a dovedit a fi, însă, de scurtă durată: în apogeul 
reputației de „republică agricolă bogată și bine administrată”, la 15 decembrie 1983, noul lider 
sovietic Iuri Andropov (1914–1984) a acuzat Partidul Comunist al Moldovei că gestionează prost 
republica, atât din punct de vedere politic, cât și economic. Din acea aspră critică nu lipsea spe-
cificitatea că administrarea agriculturii moldovenești, atât de proslăvită sub Brejnev, era de fapt 
greoaie și ineficientă. Și nu numai Andropov, ci și protejatul său Mihail Gorbaciov, – care se 
documentase asupra situației reale din Moldova sovietică în cadrul vizitei sale din 1979, – se va 
pronunța împotriva politicii agricole aplicate în Moldova și a generalizării ei în întreaga Uniune 
Sovietică. În consecință, înșiși comuniștii moldoveni vor fi nevoiți să recunoască justețea acelei 
critici neobișnuite, mai mulți miniștri fiind îndepărtați din funcțiile lor.
Statisticile oficiale confirmă adevărul că ţăranii moldoveni, deși colectivizaţi și supuși unei 
drastice exploatări, au asigurat într-adevăr „revărsarea din plin” a tuturor resurselor disponibile, 
aceasta însă cu preţul deteriorării progresive a propriului standard de viaţă. La finele anilor ’70, 
numărul vitelor cornute în toate categoriile de gospodării agricole sporise, comparativ cu anul 
1950, de 2 ori, cel al porcinelor, de 5,4 ori. La finele aceleiași perioade, ponderea agriculturii 
R.S.S.M. în producţia agricolă unională constituia: la conserve – 10,1% faţă de totalul pe U.R.S.S., 
la ulei vegetal – 3,7%, zahăr – 3,5%, vinuri – 8,2%, legume – 4,2%, fructe – 12,3%, struguri – 
21,3% etc.
18
. 
Un spor atât de important al producţiei agricole a fost obţinut în condiţiile unei finanţări 
modeste a agriculturii Moldovei de către organele centrale de planificare. Astfel, în timp ce în 
agricultura U.R.S.S. au fost investite, pe parcursul perioadei 1966–1975, circa 213 miliarde de ru-
ble, agriculturii Moldovei i-au fost alocate doar 4.344 milioane de ruble, ceea ce constituia puţin 
peste 2% din totalul investiţiilor. În același timp, R.S.S.M. a livrat producţie agricolă în valoare 
totală de 6.982,8 milioane de ruble.
Fiind unul din principalii producători și furnizori de produse agroalimentare, populaţia Mol-
dovei sovietice se evidenţia printr-un consum pe locuitor mai redus cu circa 27% comparativ cu 
media pe U.R.S.S. și cu 37% mai redus faţă de media pe Federaţia Rusă. Potrivit unor estimări de 
la finele anilor ’80, venitul anual al unui membru al familiei de colhoznici era cu 2% mai mic faţă 
de media unională, în timp ce în Ucraina, bunăoară, indicele respectiv era cu 9% peste această 
medie, în Rusia – cu 8%, în Bielorusia – cu 7%, Georgia – cu 6%, fără a lua în calcul cele trei repu-
blici baltice, cele mai prospere. La capitolul venitul anual al unei familii de colhoznici, Moldova 
se afla pe penultima poziţie în cadrul imperiului sovietic
19
.
Populaţia rurală a RSS Moldovenești era discriminată atât prin consumul mai redus al pro-
duselor alimentare de bază, cât și prin veniturile anuale obţinute, prin mărimea pensiilor și ve-
niturilor din fondurile sociale alocate de stat, inclusiv prin serviciile comunale, mai mult decât 
modeste, acordate de același stat 
egalitarist
.
17
Аграрно-промышленные объединения: принципы, организация и опыт развития
(Тезисы 
докладов и выступлений на конференции). Кишинев, 1971, p. 18.
18
Енчиклопедия Советикэ Молдовеняскэ
. Вол. 8. Кишинэу, 1981, p. 238.
19
Hélène Carrère D’Encausse, 
L’Empire eclaté. La revolte des nations en U.R.S.S
., Flammarion, Paris, 
1978, p. 119.

---

Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine