Întărirea mecanismului insolvenței în România



Download 1,06 Mb.
bet2/40
Sana19.04.2017
Hajmi1,06 Mb.
#7131
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   40

Comentariu
Asigurarea accesului la surse de finanțare în perioada cea mai vulnerabilă pentru debitor este principalul mecanism care amplifică șansele de restructurare ale acestuia. Corelativ, finanțatorul care își asuma riscul de a credita un debitor în procedura insolvenței, de multe ori același finanțator fiind deja creditor pentru sume datorate anterior deschiderii procedurii, trebuie să fie asigurat că, măcar suma acordată în procedură – credit și accesorii, îi va fi returnată. Prevederile art. 24 alin. (2) lit. b), art. 87 alin. (4), art. 159 alin. (1) pct. 2, art. 161 pct. 2 din lege evidenţiază aplicarea acestui principiu.
c:\users\denisa\sintact 4.0\cache\legislatie\m.gif9. fundamentarea votului pentru aprobarea planului de reorganizare pe criterii clare, cu asigurarea unui tratament egal între creditorii de acelaşi rang, a recunoaşterii priorităţilor comparative şi a acceptării unei decizii a majorităţii, urmând să se ofere celorlalţi creditori plăţi egale sau mai mari decât ar primi în faliment;
Comentariu
Odată cu deschiderea procedurii, creditorii devin, în mare măsură, decidenții în ceea ce privește averea debitorului. Desigur, nu toți creditorii sunt egali, astfel că votul asupra planului trebuie să țină seama de prioritățile instituite de lege. În aplicarea acestui principiu, se instituie reguli clare cu privire la modul de votare, categorii și procente (art. 138 și 139), precum și reguli care să asigure că tratamentul în reorganizare nu este mai dezavantajos decât în faliment pentru nicio categorie de creditori (art. 139 alin. (2) lit. c).
c:\users\denisa\sintact 4.0\cache\legislatie\m.gif10. favorizarea, în procedurile de prevenire a insolvenţei, a negocierii/renegocierii amiabile a creanţelor şi a încheierii unui concordat preventiv;
Comentariu
În cuprinsul legii se regăsesc instrumente concrete care să dea eficiență acestui principiu, cum ar fi: continuarea curgerii dobânzilor pentru creditorii garantați, simplificarea modalității de omologare a concordatului, introducerea testului creditorului privat, care să permită și creditorilor bugetari să voteze un proiect de concordat.

Durata mai redusă a procedurilor de prevenire a insolvenței și flexibilitatea mai mare a acestora ar trebui să îndrume părțile spre aceste proceduri atunci când afacerea are o deficiență temporară și reparabilă de lichidități.
c:\users\denisa\sintact 4.0\cache\legislatie\m.gif11. valorificarea în timp util şi într-o manieră cât mai eficientă a activelor;
Comentariu
O procedură de insolvență este considerată reușită atunci când asigură repunerea rapidă a activelor în circuitul economic. Cuvântul cheie este celeritatea.

Atunci când reorganizarea nu are șanse, vânzarea cât mai rapidă a bunurilor este singura apărare față de deprecierea accelerată a acestora, mult mai accelerată în procedura falimentului decât în mod normal.

c:\users\denisa\sintact 4.0\cache\legislatie\m.gif12. în cazul grupului de societăţi, coordonarea procedurilor de insolvenţă, în scopul abordării integrate a acestora;


Comentariu
În cazul insolvenței mai multor membri ai unui grup de societăți, șansele de reorganizare se majorează considerabil în cazul unei abordări coerente, unitare. Nu numai că abordarea integrată este logică din punct de vedere al afacerii, dar aceasta înseamnă evitarea dublării unor acțiuni și reducerea costurilor. O strategie adecvată la nivel de grup este totodată singura modalitate de a opri efectul de domino al intrării în insolvență a unui membru al grupului.

În redactarea prevederilor referitoare la grupul de societăți, legiuitorul s-a orientat în special după Principiile privind eficiența insolvența și drepturile creditorilor/debitorilor, enunțate și dezvoltate de Banca Mondială, Ghidul legislativ UNCITRAL privind insolvența, -Partea a III-a - Regimul grupurilor de întreprinderi în insolvență, ținând totodată seama de Recomandarea Comisiei Europene privind o nouă abordare a eșecului în afaceri și a insolvenței.

c:\users\denisa\sintact 4.0\cache\legislatie\m.gif13. administrarea procedurilor de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă de către practicieni în insolvenţă şi desfăşurarea acestora sub controlul instanţei de judecată.


Comentariu
Acest principiu subliniaza rolul practicianului în insolventa în procedurile de prevenire a insolventei și de insolventa, a carui activitate se afla sub controlul instantei.

Judecătorul-sindic controlează activitatea practicianului în insolvenţă atât prin măsurile dispuse cu privire la continuarea procedurii, cât şi pe calea soluționării contestaţiilor formulate de persoanele interesate împotriva măsurilor întreprinse de către practician.
mSECŢIUNEA 2: Definiţii
c:\users\denisa\sintact 4.0\cache\legislatie\m.gifArt. 54

În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile au următoarele semnificaţii:


c:\users\denisa\sintact 4.0\cache\legislatie\m.gif1.acord de compensare bilaterală (netting) reprezintă:

a)orice acord master de netting - orice înţelegere sau clauză în cadrul unui contract financiar calificat dintre două părţi, prin care se prevede un netting al unor plăţi ori o îndeplinire a unor obligaţii sau o realizare a unor drepturi prezente ori viitoare rezultând din sau având legătură cu unul ori mai multe contracte financiare calificate;

b)orice acord master - master de netting - orice acord master de netting între două părţi, prin care se prevede nettingul între două sau mai multe acorduri master de netting;

c)orice înţelegere de garantare subsecventă ori în legătură cu unul sau mai multe acorduri master de netting;
c:\users\denisa\sintact 4.0\cache\legislatie\m.gif2.activităţi curente reprezintă acele activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii şi operaţiuni financiare, propuse a fi efectuate de debitor în perioada de observaţie şi în perioada de reorganizare, în cursul normal al activităţii sale, cum ar fi:

a)continuarea activităţilor contractate şi încheierea de noi contracte, conform obiectului de activitate;

b)efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi aferente acestora;

c)asigurarea finanţării capitalului de lucru în limite curente;
Jurisprudență
Neîncadrându-se în sfera activităţilor curente, creanţele asociaţilor reprezentând creanţe subordonate trebuie înscrise la masa credală cu respectarea ordinii de preferinţă, în raport de această ordine putând fi efectuată şi plata lor. (Curtea de Apel Ploieşti, Secţia Comercială şi de Contencios  Administrativ şi Fiscal, Decizia nr.1560/07.10.2010)
m35.administrator interimar este persoana fizică sau juridică desemnată de Banca Naţională a României, iar, în cazul cooperativelor de credit, şi comitetul de administrare specială desemnat de casa centrală a cooperativelor de credit, abilitată să ia măsuri de conservare, în scopul prevenirii diminuării activului şi a creşterii pasivului instituţiei de credit, de la momentul depunerii unei cereri de deschidere a procedurii falimentului şi până la data numirii lichidatorului judiciar, în procedura falimentului instituţiilor de credit;
Comentariu
Instituția administratorului interimar este specifică procedurii falimentului instituțiilor de credit. Administratorul interimar are atribuții expres și limitativ prevăzute de lege, stabilite, ca durată, între perioada dintre data introduceii unei cereri de deschidere a procedurii falimentului și cea a desemnării lichidatorului judiciar.
c:\users\denisa\sintact 4.0\cache\legislatie\m.gif4.administrator special este persoana fizică sau juridică desemnată de adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor/membrilor debitorului, împuternicită să le reprezinte interesele în procedură şi, atunci când debitorului i se permite să îşi administreze activitatea, să efectueze, în numele şi pe contul acestuia, actele de administrare necesare;

Jurisprudență
După deschiderea procedurii insolvenţei, până la ridicarea dreptului de administrare, activitatea societăţii aflată în insolvenţă este condusă de administratorul special sub supravegherea administratorului judiciar. (Tribunalul Botoşani, Sentinţa nr. 1935/ 20.09.2011)
În faliment, mandatul administratorului special este redus la a reprezenta interesele acționarilor/asociaților. (Tribunalul București, Secția a VII-a Comercială, Sentința nr.2545/22.10.2009)
c:\users\denisa\sintact 4.0\cache\legislatie\m.gif5.averea debitorului reprezintă totalitatea bunurilor şi drepturilor sale patrimoniale, inclusiv cele dobândite în cursul procedurii insolvenţei, care pot face obiectul executării silite potrivit Codului de procedură civilă;
c:\users\denisa\sintact 4.0\cache\legislatie\m.gif6.Buletinul procedurilor de insolvenţă, denumit în continuare BPI, este publicaţia editată de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, care are drept scop publicarea citaţiilor, convocărilor, notificărilor şi comunicărilor actelor de procedură efectuate de instanţele judecătoreşti, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar după deschiderea procedurii de insolvenţă prevăzute de prezenta lege, precum şi a altor acte care, potrivit legii, trebuie publicate;
c:\users\denisa\sintact 4.0\cache\legislatie\m.gif7.centrul principalelor interese ale debitorului, în situaţia procedurii de insolvenţă cu element de extraneitate, este, până la proba contrarie, după caz:

a)sediul social al persoanei juridice;

b)sediul profesional al persoanei fizice care exercită o activitate economică sau o profesie independentă;

c)domiciliul persoanei fizice care nu exercită o activitate economică sau o profesie independentă;
Comentariu
Necesitatea determinării centrului principalelor interese ale debitorului intervine în situația existenței unei proceduri de insolvență cu element de extraneitate, întrucât în acest caz este necesar a se determina instanța competentă. Astfel, în baza principiilor UNCITRAL ale unității și universalității procedurii de insolvență, s-a determinat că revine compentența de soluționare a cererii de deschidere a procedurii insolvenței instanţei din statul în care debitorul are centrul principalelor interese, conform legii acesteia. Dacă se stabilește că debitorul are COMI pe teritoriul unui stat terț, hotărârea produce efecte și pe teritoriul României, dacă debitorul are sedii, bunuri în țara noastră după recunoașterea ei în condițiile legii.
c:\users\denisa\sintact 4.0\cache\legislatie\m.gif8.cererea comună de deschidere a procedurii insolvenţei este cererea formulată de debitor sau creditor, având drept scop deschiderea procedurii insolvenţei în mod concomitent împotriva a 2 sau a mai multor membri ai grupului de societăţi, în cadrul unor dosare separate, repartizate spre soluţionare aceluiaşi judecător-sindic;
Comentariu

Cererea comună de deschidere a procedurii insolvenței este cererea de deschidere a procedurii formulată de debitor sau creditor cu scopul deschiderii concomitente a procedurii insolvenței împotriva a doi sau a mai multor membri ai unui grup de societăți, în dosare separate, dar repartizate spre soluționare aceluiași judecător-sindic.

În ceea ce privește cererea promovată de creditor, acesta are obligația de a enumera membrii grupului și de a preciza detaliile de identificare ale acestora. În ceea ce privește cererea debitorului, cererea formulată de „debitor” ar trebui să fie, în fapt, cererea formulată în numele debitorilor membri ai grupului de societăți și semnată de reprezentanții legali ai fiecărei societăți. În acest sens stipulează de altfel și art. 192 din lege: „Doi sau mai mulți debitori, membri ai unui grup [...] pot adresa tribunalului competent o cerere comună de deschidere a procedurii insolvenței.”

Definiția cererii comune de deschidere a procedurii introduce două reguli procedurale:

  • păstrarea identității procedurilor și, implicit, a patrimoniilor individuale, specificându-se în mod expres faptul că, deși se redactează o cerere comună de deschidere a procedurii, rezultatul este că se deschid atâtea proceduri, respectiv dosare, câți membri ai grupului sunt6.

  • potrivit regulilor comune, fiecare dosar nou înregistrat la instanța respectivă parcurge procedura desemnării aleatorii a judecătorului-sindic. În cazul dosarelor deschise ca urmare a unei cereri comune, se introduce o excepție pentru a se asigura corelarea procedurilor7, dosarele fiind repartizate aceluiași judecător-sindic aleatoriu desemnat la introducerea cererii comune.


c:\users\denisa\sintact 4.0\cache\legislatie\m.gif9.controlul este capacitatea de a determina sau influenţa în mod dominant, direct ori indirect, politica financiară şi operaţională a unei societăţi sau deciziile la nivelul organelor societare. O persoană va fi considerată ca deţinând controlul atunci când:

a)deţine în mod direct sau indirect o participaţie calificată de cel puţin 40% din drepturile de vot ale respectivei societăţi şi niciun alt asociat sau acţionar nu deţine în mod direct ori indirect un procentaj superior al drepturilor de vot;

b)deţine în mod direct sau indirect majoritatea drepturilor de vot în adunarea generală a societăţii respective;

c)în calitate de asociat sau acţionar al respectivei societăţi dispune de puterea de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor organelor de administraţie, conducere sau supraveghere;
Comentariu
Din prima ipoteză reiese că, în cazul în care un alt asociat sau acționar deține peste 40% din drepturile de vot, dar mai puțin de 51% - caz în care operează a doua ipoteză, prevăzută la litera b) - acela deține controlul. Litera c) acoperă situațiile în care actul constitutiv al societății prevede derogări de la prevederile Legii nr. 31/1990 privind societățile, care conduc la situația în care nu există suprapunere între procentele de capital social deținute și dreptul de a decide asupra desemnării și revocării membrilor organelor statutare.

c:\users\denisa\sintact 4.0\cache\legislatie\m.gif10.consumator captiv este consumatorul care, din considerente tehnice, economice sau de reglementare, nu poate alege furnizorul;
Jurisprudență
Debitorul aflat în poziţia de consumator captiv are dreptul să beneficieze de serviciile de electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice sau altele asemenea, furnizorii fiind obligaţi să nu schimbe, să nu refuze sau să nu întrerupă temporar aceste servicii pe perioada de observaţie şi în perioada de reorganizare. Într-o situaţie contrară, şansele debitorului, care, din motive tehnice, economice sau de reglementare, nu îşi poate alege furnizorii serviciilor menţionate, de a-şi reorganiza activitatea ar fi compromise, demersul său în temeiul legii devenind inutil. (Curtea Constituţională, Decizia nr. 547/03.05.2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 606 din 29 august 2011.

Considerațiile Curții se vor interpreta prin raportare la dispozițiile art. 77 din Legea nr. 85/2014)
c:\users\denisa\sintact 4.0\cache\legislatie\m.gif11.contractul financiar calificat este:

a)orice contract având ca obiect operaţiuni cu instrumente financiare derivate;

b)orice acord repo şi acord reverse repo;

c)orice contract buy-sellback şi sell-buyback; precum şi

d)orice contract având ca obiect operaţiuni de împrumut de valori mobiliare, realizate pe pieţele reglementate, pieţele asimilate sau pieţele la buna înţelegere, astfel cum sunt acestea reglementate;
Comentariu
În ceea ce priveste definitia "contractului financiar calificat", spre deosebire de Legea nr. 85/2006, care se referea exclusiv la operațiunile cu instrumente financiare derivate, în Legea nr. 85/2014 s-a ales solutia extinderii acestei definiții și la alte contracte financiare - acordurile repo, buy-sell back și operațiunile de împrumut de valori mobiliare - în deplină concordanţă cu Principiile UNIDROIT.
m12.contract de compensare bilaterală reprezintă oricare dintre următoarele:

(A)orice contract sau clauză cuprinsă într-un contract încheiat între instituţia de credit debitoare şi orice altă entitate, inclusiv persoane fizice, având ca obiect operaţiuni cu instrumente financiare derivate realizate pe pieţele reglementate, pieţele asimilate ori pe pieţele la buna înţelegere, prin care se stipulează compensarea unor obligaţii de plată sau obligaţii de a face, prezente ori viitoare, decurgând din sau având legătură cu unul ori mai multe astfel de contracte, inclusiv orice garanţie accesorie ori având legătură cu acestea; sau

c:\users\denisa\sintact 4.0\cache\legislatie\m.gif(B)orice contract sau clauză, de natura celor prevăzute la lit. A, prin care se stipulează compensarea unor obligaţii de plată sau obligaţii de a face, prezente ori viitoare, decurgând din unul sau mai multe contracte de compensare bilaterală, inclusiv orice garanţie accesorie ori având legătură cu acestea, în temeiul cărora compensarea bilaterală contractuală se poate realiza prin una sau mai multe dintre următoarele modalităţi:

a)stingerea şi/sau devansarea scadenţei oricărei obligaţii de plată ori obligaţii de a face decurgând din unul sau mai multe contracte din categoria celor prevăzute mai sus;

b)calcularea sau estimarea unei valori de compensare, valori de piaţă, valori de lichidare ori valori de înlocuire a oricărei obligaţii care a fost stinsă sau a cărei scadenţă a fost devansată potrivit prevederilor lit. a);

c)conversia într-o singură monedă a oricărei valori calculate potrivit prevederilor lit. b);

d)compensarea, până la obţinerea unei sume nete, a oricăror valori calculate potrivit prevederilor lit. b), aşa cum au fost convertite potrivit prevederilor lit. c);

e)lichidarea bunurilor şi drepturilor din averea instituţiei de credit debitoare;
c:\users\denisa\sintact 4.0\cache\legislatie\m.gif13.coordonarea procedurală reprezintă setul de măsuri menite să coreleze procedurile de insolvenţă deschise împotriva membrilor unui grup de societăţi, cu scopul de a asigura celeritatea şi armonizarea procedurilor, precum şi minimizarea costurilor;
Comentariu
Efectele coordonării procedurilor de insolvență deschise împotriva membrilor unui grup de societăți se limitează la aspecte administrative și logistice, neafectând drepturile și obligațiile fundamentale ale părților. Patrimoniile entităților participante nu sunt afectate și nici răspunderea nu se transferă între participanții la proceduri.

Setul de măsuri pentru coordonarea procedurilor nu are un conținut predeterminat prin lege însă acesta ar trebui să conțină cel puțin următoarele:

  • modalitatea de comunicare și circulație a documentelor între organele ce aplică procedura;

  • modalitatea de luare a deciziilor;

  • alocarea de responsabilități în ceea ce privește redactarea planului de reorganizare;

  • strategia de valorificare a activelor;

  • derularea contractelor intra-grup;

  • stabilirea și plata costurilor comune.

Toate aceste măsuri ar trebui să se regăsească în protocolul de cooperare prevăzut de art. 189 din lege, protocol ce se depune de practicianul coordonator la dosarul în care acesta a fost desemnat.

c:\users\denisa\sintact 4.0\cache\legislatie\m.gif14.creanţe bugetare reprezintă creanţele constând în impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte venituri bugetare, precum şi accesoriile acestora. Îşi păstrează această natură şi creanţele bugetare care nu sunt acoperite în totalitate de valoarea privilegiilor, ipotecilor sau a gajurilor deţinute, pentru partea de creanţă neacoperită;
m15.creanţe care beneficiază de o cauză de preferinţă sunt acele creanţe care sunt însoţite de un privilegiu şi/sau de un drept de ipotecă şi/sau de drepturi asimilate ipotecii, potrivit art. 2.347 din Codul civil, şi/sau de un drept de gaj asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent dacă acesta este debitor principal sau terţ garant faţă de persoanele beneficiare ale cauzelor de preferinţă. În cazul în care debitorul este terţ garant, creditorul care beneficiază de o cauză de preferinţă va exercita drepturile corelative numai în ceea ce priveşte bunul sau dreptul respectiv. Aceste cauze de preferinţă au înţelesul dat lor de Codul civil, dacă prin lege specială nu se prevede altfel;
Jurisprudență
Debitoarea are calitatea de garant real, adică în limita garanției, întinderea creanței depinzând, pe de o parte, de întinderea creanței din contractul de debit inițial, iar pe de altă parte, de valoarea garanției. (Tribunalul Galați, Secția a II-a Civilă, Sentința nr. 1701/28.10.2013, rămasă irevocabilă în privința raționamentului)
c:\users\denisa\sintact 4.0\cache\legislatie\m.gif16.categoria de creanţe defavorizate este considerată a fi categoria de creanţe pentru care planul de reorganizare prevede cel puţin una dintre modificările următoare pentru creanţele categoriei respective:

Download 1,06 Mb.

Do'stlaringiz bilan baham:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   40




Ma'lumotlar bazasi mualliflik huquqi bilan himoyalangan ©hozir.org 2024
ma'muriyatiga murojaat qiling

kiriting | ro'yxatdan o'tish
    Bosh sahifa
юртда тантана
Боғда битган
Бугун юртда
Эшитганлар жилманглар
Эшитмадим деманглар
битган бодомлар
Yangiariq tumani
qitish marakazi
Raqamli texnologiyalar
ilishida muhokamadan
tasdiqqa tavsiya
tavsiya etilgan
iqtisodiyot kafedrasi
steiermarkischen landesregierung
asarlaringizni yuboring
o'zingizning asarlaringizni
Iltimos faqat
faqat o'zingizning
steierm rkischen
landesregierung fachabteilung
rkischen landesregierung
hamshira loyihasi
loyihasi mavsum
faolyatining oqibatlari
asosiy adabiyotlar
fakulteti ahborot
ahborot havfsizligi
havfsizligi kafedrasi
fanidan bo’yicha
fakulteti iqtisodiyot
boshqaruv fakulteti
chiqarishda boshqaruv
ishlab chiqarishda
iqtisodiyot fakultet
multiservis tarmoqlari
fanidan asosiy
Uzbek fanidan
mavzulari potok
asosidagi multiservis
'aliyyil a'ziym
billahil 'aliyyil
illaa billahil
quvvata illaa
falah' deganida
Kompyuter savodxonligi
bo’yicha mustaqil
'alal falah'
Hayya 'alal
'alas soloh
Hayya 'alas
mavsum boyicha


yuklab olish