Implications for the development

La Cellule des libérables
. 
În martie 1970, Schlesak îi răspunde: „Dragă Paul, am făcut până acum un comentariu la ra-
dio despre opera ta. Voi scrie și altele. Romanul nou (adică cele 2) par foarte interesante și ca ceva 
care se numește «învingerea trecutului» aici unic. Apropos de materialul acela dramatic. Nu poți 
să-mi trimiți și piesele și scenariile tale? Ar fi bine. Și celelalte promise... Ai primit invitația[?]. 
Am impresia că în momentul de față nu prea se obișnuiește să se dea vize etc. la Buc.”
8
. Deducem 
din altă scrisoare către Schlesak că Goma nu a primit invitația, bănuind că a fost expediată pe 
adresa Uniunii și „va fi convertită pe alt nume”
9
. Pe 19 august 1970, Securitatea interceptează și 
3
Acest citat și următoarele din DUI, vol. 3, ff. 60–63.
4
Ibidem, f. 59.
5
Ibidem, ff. 67–68.
6
„A fost contactat de organele noastre pentru atragerea la colaborare, dar a refuzat descomspirând[sic] 
față de colegii de redacție acest lucru”, cf. ibidem, f. 73.
7
Ibidem, f. 74 r-v.
8
Ibidem, f. 75 r-v.
9
Ibidem, f. 77r-v.

---

Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine
~ 526 ~
rezumă două scrisori, într-una singură, trimise de dr. Jahn Erhard de la Inter Nationes lui Paul 
Goma și Ninei Cassian, pe adresa Uniunii Scriitorilor. În fapt, o invitație la întâlniri cu poeți, 
scriitori, traducători și editori din RFG, participarea la Târgul de carte de la Frankfurt etc., pe 
cheltuiala Inter Nationes, între 25 sept. și 7 oct. 1970. Paul Goma știm sigurcă nu a ajuns.
Pe 4 noiembrie 1970, la o recepție dată de Ambasada RDG, unii angajați s-au interesat de 
publicații apărute în RFG. Joan (?) Ștefan Handra, unul dintre studenții invitați, l-a întrebat pe 
agentul Securității ce știe despre M.-Th. Kerschbaumer. Aflase dintr-o revistă vieneză care cir-
cula printre studenți („Literatur und Kritik”, nr. 47-48/iulie-august 1970) că aceasta a publicat 
traducerea unui text scris de un român, „care descrie arestarea lui în toamna 1956 ca student 
simpatizant al evenimentelor din Ungaria. Comentariile studenților ar fi că asta e o literatură 
interesantă”
10
. Kerschbaumer mai publicase o notă biobibliografică și un studiu despre literatura 
română. Ofițerul acoperit confirmă că în urma verificărilor e vorba de această revistă, „pe care 
o avem în două exemplare” și care la paginile 420–432 conține un text de Paul Goma, intitulat 
„Zeichen und Systeme” (Semne și sisteme). În nota biografică, traducătoarea amintea de scrie-
rile „nepublicate: scenarii de film, mai multe romane – capitolul de aci din romanul nepublicat 
«Ostinato»...”
11
.
Într-o notă internă din 30 noiembrie 1970, emisă de Consiliul Securității Statului, se face 
prima mențiune despre publicarea în străinătate, înainte de a fi apărut în România, ca la un act 
ilegal: „deși nu a fost publicată în țară și deci nu putea fi scoasă”
12
. Publicarea fragmentului din 
„Literaturund Kritik” a stârnit măcar curiozitatea. La scurt timp, Dragoș Vrînceanu, „care are 
legături cu o serie de scriitori din Italia, a primit o scrisoare de la editura MONTADORI prin care 
i se solicită următoarele: «Vă rugăm să ne trimiteți toate datele biografice și o fotografie a scriito-
rului Paul Goma deoarece intenționăm să-i publicăm 
romanul de scanda l
[subl.m., F.B.] care i-a 
fost interzis în România». 
(Aspect relatat de vicepreședintele Uniunii Scriitorilor L.F.) 
[paranteză 
adăugată cu creionul, între rânduri, este vorba despre Laurențiu Fulga, n.m., F.B.]”. O informație 
la mâna a treia care amintește de stilul proceselor-verbale de interogatoriu din anchetele stali-
niste, de expresii pe care deținutul n-ar fi avut cum să le rostească/scrie fără să fi fost istovit de 
metodele persuasive, psihice și fizice, expresii devenite standard: „am purtat o serie de discuţii