Implications for the development

Prima ediție din 1996
precizează în prefață: „Partea fundamentală a unui dicționar național 
este tezaurul de vorbe populare. Dar alături de acest fond primordial există o întreagă idiomă 
suprapusă: terminologia literară, științifică, artistică, politică și tehnică”
21
. Mărturisește și faptul 
că: „Dintre prozatorii populari, Creangă este cel mai avut în provincialisme și ne-a servit de izvor 
pentru acest vocabular național”. 
Autorul precizează care au fost sursele lexicale pe care le-a utilizat: autorii, folclorul româ-
nesc, viul grai, neologismele, literatura periodică, teologia din sfera Bisericii ortodoxe, termino-
logia juridică, militară, agricolă, comercială, științifică și tehnică
22
. 
A doua ediție din 1906
a fost revizuită radical. Apariția unor lucrări importante din diferite 
domenii precum:
- 
Terminologia poporană (1898) de Fr. Damé
- 
Glosarul din Ardeal (1906) de A. Viciu
- 
Oseamă de cuvinte din Muscel (1905) de Rădulescu-Codrin
- 
Istoria medicală a poporului român (1903) de Dr. Leon
- 
Igiena țăranului român (1895) de Dr. N. Manolescu
- 
Proverbele Românilor (1895) de I. Zanne
- 
Sărbătorile (1898-1901)de părintele S.Fl. Marian
- 
Și nu în ultimul rând: Scrisorile către V. Alecsandri (1887) de Ion Ghica
Autorul face și eleganta precizare la finalul acestei prefețe: Fie-mi permis a adăuga în public 
mulțumiri fratelui meu Constantin Șăineanu, profesor la liceul din Craiova, sub a căruia îngrijire 
s-a tipărit această nouă edițiune
23
.
A treia ediție din 1914.
După opt ani de la ultima ediție, Lazăr Șăineanu a consultat mai multe lucrări care au apărut 
între timp, conferind acestei ediție un bogat material lexical, precum: 
- 
Operele dramatice și umoristice ale lui I.L.Caragiale
- 
Sărbătorile poporului (1909) de Rădulescu-Codrin și D. Mihalache
- 
Industria casnică la Români (1909) de Tudor Pamfilie
- 
Fauna ihtiologică a României (1909) de Gr. Antipa
Este demn de lăudat Lazăr Șăineanu pentru faptul că această ediție a prevăzut modificări-
le importante de pe harta Europei orientale în urma războiului din Balcani (1912–1913), prin 
intervenția decisivă a României
La sfârșitul acestei ediții, autorul a prevăzut un capitol cu 
NUME PROPRII. 
Biografie-Geo-
grafie-Istorie-Mitologie și Folclor, care este extins pe 190 de pagini în ordine alfabetică
24
.