Implications for the development

Tab. 4. Transformarea proprietăţii funciare din Basarabia după încheierea lucrărilor de 
reformă agrară
23
:
Categorii de pro
-
prietate
Înaintea reformei agrare
După reforma agrară (situaţia de 
la începutul anului 1924)
Ha
%
Ha
%
Până la 10 ha
2.156.827
51,6
3.648.747
87,2
Între 10 şi 100 ha
180.974
4,3
180.984
4,3
Peste 100 ha
1.844.539
44,1
352.619
8,5

Total
4.182.350
100,0
4.192.350
100,0
19
„Monitorul Oficial”, nr. 214, 15/28 decembrie 1918, p. 3814.
20
M. Manoilescu, 
Rostul şi destinul burgheziei româneşti
, Bucureşti: Editura Cugetarea Georgescu-
Delafras, 1942, p. 74.
21
I. Saizuşi Al. Tacu, 
Europa economică interbelică
, Iaşi: Institutul European, 1997, p. 12-15.
22
Svetlana Suveică, 
Basarabia în primul deceniu interbelic (1918–1928): modernizare prin reforme
, 
Chişină:u Pontos, 2010, p. 130.
23
M. Georgescu, 
Reforme agrare. Principii şi metode în legiuirile româneşi străine
, Bucureşti: Tipogra-
fia Bucovina I.E. Torouţiu, 1943, p. 92-93.

---

Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine
~ 428 ~
Comparativ cu perioada de până la Primul Război Mondial, când ţăranii basarabeni se li-
mitau la exploatarea primitivă a solului și bogăţiilor naturale, după aplicarea reformei agrare, 
structura economică a Basarabiei va fi determinată de micii producători agricoli, respectiv de un 
excedent disponibil de braţe de muncă, de materii prime și articole alimentare. Pe de altă parte, 
se va face puternic resimţită lipsa de credite și de capitaluri libere.
Precum afirma cunoscutul autor al lucrării privind industrializarea României interbelice, 
bogăţia generală a ţării și echitabila ei repartiţie ca urmare a aplicării reformei agrare radica-
le, erau menite „a asigura populaţiei un nivel de cultură ridicat, care să-i dezvolte aptitudinile, 
spiritul afacerilor și dorinţa unui trai mai bun, iar industriei – capitaluri disponibile și o putere 
de consumaţie de un mai mare grad”
24
. Conform opiniei aceluiaș autor, România interbelică în 
ansamblul ei întrunea toate premisele realizării unui impresionant progres economic și social: 
„Forţele personale ale României sunt caracteristice; populaţie de o mare unitate de limbă, religie 
și obiceiuri, care constituie mediul cel mai propice pentru dezvoltarea unei așezări economice 
unitare și complete prin îmbinarea activităţilor de bază: agricolă, industrială și comercială”
25
.
Este indiscutabil că reformele din primul deceniu postbelic au determinat îndrumarea 
societăţii României interbelice pe calea constituirii unei structuri socio-profesionale a populaţiei 
de tipul celei afirmate în ţările Europei Occidentale. Recensământul general al populaţiei Româ-
niei din 29 decembrie 1930 a stabilit următoarea structură a populaţiei Basarabiei din punctul de 
vedere al ocupaţiei acesteia.