~ 38 ~
Tudor STAVILĂ
doctor habilitat în studiul artelor, profesor cercetător
cercetător știinţific principal, Institutul Patrimoniului Cultural, MECC
email: stavilat52@gmail.com
PICTORI BASARABENI ÎN ŞCOLILE DE ARTĂ ALE EUROPEI
Summary. Bessarabian painters in the art schools of Europe.
Modern art in Bessarabia has
known two main stages of its evolution, which coincide from a historical point of view: the first pe-
riod refers to the governmental status of the land in the composition of tsarist Russia (1812–1918),
and the second – has a tangent to the reintegration of Bessarabia with Romania (1918–1940). The first
stage marks the establishment of modern art, the last reaching the peak of its development. Specifi-
cally, for both periods, the studies carried out by Bessarabian students in different cultural centers in
Eastern and Western Europe during the interwar period remain constant. St. Petersburg and Moscow,
Kiev and Odessa in the Russian Empire, Munich, Paris, Amsterdam and Brussels without the West
were the teenage years with the most beautiful sparkles in creation. For some, France, Germany, Bel-
gium and the USA are the countries where many artists will continue their creative activity, becom-
ing prominent representatives of these adaptive homelands, others return to Bessarabia or Romania,
their fate remaining uncertain during the establishment of „socialist realism”. Incomparable are the
comparisons between the fate and the creations of these plastic artists divided according to ideologi-
cal criteria. The remaining Bessarabians in the West are dedicated to museums, those who return to
the „Soviet paradise” are forced to create in the spirit of the new ideology or to follow the paths of the
gulag.
Keywords:
Bessarabian painters, studies, Tsarist Empire, Western Europe, ideology.
Începutul secolului al XX-lea atestă, în arta basarabeană, o experienţă de numai un deceniu
și ceva de activitate profesională (prima Școală serală de Desen apare la Chișinău în 1888 și se
datorează bursierului Academiei de Arte din Sankt-Petersburg, lui Terinte Zbucu)
1
, constituind
o asemenea experienţă de scurtă durată, necunoscută nici pentru una dintre școlile naţionale din
ţările limitrofe.
Formată destul de târziu, către sfârșitul secolului al XIX-lea, arta plastică basarabeană s-a for-
mat în aria intereselor profesionale ale peredvijnicilor ruși și ucraineni, reflectând fidel ambianţa
artistică a centrelor de cultură unde pictorii autohtoni și-au facut studiile – la Moscova, Sankt-
Petersburg, Kiev și Odessa. Deosebirile între aceste centre erau destul de vagi: în principiu erau
acceptate unele și aceleași teme (destine dramatice, tragice), una și aceiași tratare plastică, unica
excepţie având doar coloritul – întunecat, monocrom la peredvijnicii ruși și sonor, mai decorativ
la colegii săi ucraineni.
Existenţa acestor particularităţi se urmăresc la expoziţiile ambulante organizate de Societatea
Amatorilor de Arte Frumoase, fondată în 1903 la Chișinău
2
.
Pe de o parte influenţele filierei ruse o demonstrau iniţial lucrările Eugenia Maleșevschi, Iţec
(Grigori) Șah, Vladimir Ocușco, Gavriil Remmer, autodidactul Mihail Berezovschi etc., alţii, prin-
tre care și Pavel Piscariov, Grigore Fürer, Alexandr Climașevschi preferau varianta ucraineană.
Însăși Societatea Amatorilor din Basarabia a fost modelată, în conformitate cu asociaţiile
respective din Ucraina sau Ucraina, unica deosebire se referea doar la organizarea expoziţiilor
ambulante, pe care basarabenii le-au practicat mai puţin, limitându-se doar la organizarea expo-
ziţiilor la Chișinău.
1
Л. Чезза,
Плоды дерева дружбы
, Кишинэу: Картя Молдовей, 1964, p. 53.
2
A. Plămădeală,
Do'stlaringiz bilan baham: |