Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 39 ~
Chiar și apariţia în primul deceniu al secolului al XX-lea la expoziţiile basarabene a lucrărilor
unor asemenea personalităţi marcante ale artei ruse, ca Vladimir Falileev, Alexandr Șevcenco,
Natan Altman ș.a., care nu împărtășeau idealurile peredvijnicilor, nu a modificat orientările plas-
ticienilor basarabeni.
Dar, de rând cu centrele artistice ruse și ucrainene, chiar la începutul secolului al XX-lea un
rol aparte l-au jucat marile capitale ale Europei Occidentale – Parisul, Münchenul, Amsterdamul
și Bruxellesul, unde pe parcursul a câtorva decenii și-au continuat studiile pictorii basarabeni.
În această epocă Germania, alături de Franţa unde s-au produs cele mai diverse experimente
în domeniul artei, atrag pictorii din lumea întreagă. Plasticieni din diferite colţuri ale lumii so-
sesc la Paris sau München, fiind atrași de noile modalităţi de sesizare a artei, sau dintr-o simplă
curiozitate de a cunoaște acele concepte, pe care nu le vor aplica nici o dată. În consecinţă, aceas-
tă practică artistică și tendinţele generale ce dominau atmosfera artistică a acestor centre au in-
fluenţat creaţia unor plasticieni, care au aprofundat-o, integrându-se în avangarda artei franceze
sau germane, cum a fost cazul lui Pablo Picasso, Wassily Kandinsky, Constantin Brâncuși ș.a. Alţi
plasticieni au rămas pasivi la ascensiunea noilor orientări, dar reîntorcându-se în ţările sale ei au
demonstrat prin operele lor o evidentă receptivitate la noua mentalitate europeană.
Avangarda a devenit atrăgătoare mai ales pentru tinerii plasticieni, care au sosit să-și continue
studiile în academiile de artă ce funcţionau în această perioadă în centrele artistice Occidentale
și care ulterior, deveniseră promotorii noilor tendinţe în ţările de origine, graţie universalităţii
experimentelor în artele plastice.
Pentru a dezvălui cât mai concret aceste tendinţe și orientări în creaţiile pictorilor basarabeni
este necesară reconstituirea cadrului artistic al centrelor, unde ei și-au făcut studiile. În prima
perioadă (anii 1900) un rol deosebit l-a avut Sankt-Petersburgul, unde au studiat basarabenii
Nicolae Gumalic, Toma Răilean, Eugenia Maleșevschi, Vladimir Ocușco, iar mai apoi – Auguste
Baillayre, Lidia Arionescu, Nadejda Ivanov și Vladimir Doncev și care la acel moment devenise
centrul vieţii artistice al Imperiului Rus. Anume aici, în decembrie 1911, în Sala de conferinţe a
Academiei de Arte și-a desfășurat lucrările Congresul pictorilor din toată Rusia, care a întrunit
pentru câteva zile asemenea personalităţi incompatibile ale artei ruse ca Ilia Repin și Wassily
Kandinsky, Alexandr Benois și Dmitri Kulibin. Nu întâmplător la începutul secolului, la Sankt-
Petersburg încep căutările în privinţa constituirii organizatorice ale unor noi tendinţe ale priori-
tăţilor în artă. Prima asociaţie de acest tip – Grupul artistico-psihologic „Triunghi” (Treugolnik)
se constituie în 1908 și organizează expoziţia „Impresioniștii” deja în martie 1909, la care, printre
pictorii ruși expun și basarabenii August Baillayre și Lidia Arionescu
3
. O altă asociaţie – „Uniu-
nea Tineretului” („Soiuz Molodioji”) apare în anul 1909, scopul căreia constă în familiarizarea
membrilor săi cu stilurile contemporane în artă, organizând la Sankt-Petersburg patru expoziţii
(1910, 1911, 1912, 1913) și una, la solicitarea lui Mihail Larionov (martie 1912), la Moscova,
vernisajele demonstrând toate tendinţele contemporane ale avangardei – de la postimpresionism
până la abstracţionism. De rând cu fraţii Vladimir și David Burliuk, Kazimir Malevici, Vladimir
Tatlin, Natalia Gonciarova, Natan Altman și Mihail Larionov (până în 1913) la expoziţie parti-
cipă și A. Baillayre.
Nefiind totuși unicele societăţi de acest tip în Sankt-Petersburg la care și-au dat aportul sau
au fost prezenţi pictorii basarabeni, ambianţa artistică ar fi incompletă fără alte manifestări, care
i-ar fi atras pe artiștii provinciali. Acest lucru se referă mai ales la expoziţiile occidentale, organi-
zate la Sankt-Petersburg. Astfel în același an, în luna martie a fost organizată expoziţia pictorilor
germani din München, printre exponenţii căreia figurau Franz von Lenbach și Franz von Stuck.
La începutul anului 1910 în incinta redacţiei „Apollon” este vernisată expoziţia de grafică
franceză cu lucrări semnate de Van Donghen, Edgar Degas, Odelon Redon, Paul Cėzanne, Paul
Gauguin și Auguste Rodin.
3
Т. Любославская,
Do'stlaringiz bilan baham: 
