Implications for the development

Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine
~ 268 ~
turală, din care considerente este importantă reconstituirea semnificației simbolice a pâinii, ana-
liza funcțiilor pâinii de ritual, crearea condițiilor optime pentru repertorierea acestor obiceiuri 
vechi pentru a fi conservate, examinate și transmise generațiilor ce urmează. De altfel, pâinea de 
ritual este omniprezentă în toate obiceiurile laice și religioase, în sărbătorile calendaristice, mar-
cate în cele patru anotimpuri, obținând proprietăți culturale, apotropaice și curative.
Faptul că pâinea a intrat de multă vreme în cultura românească, ne confirmă clasicul literatu-
rii românești, scriitorul Vasile Alecsandri, în colecţia sa de folclor, apărută încă în anul 1866, în 
care menționează că „a da și a primi colaci este una din vechile datini ale ţării. În toate împreju-
rările cele mai însemnate a vieţii omului, la naștere, la botez, la înmormântare, (la nuntă) colacii 
nu lipsesc și iau proporţii de mărimea potrivită cu starea omului”
2
.
Aflându-ne la etapa tatonării terenului cu referire la obiceiurile populației din localitățile 
sudului Basarabiei, am considerat util de a face o sumară trecere în revistă a publicațiilor în do-
meniu pentru a puncta ideile principale cu referire la pâinea în tradițiile românești din această 
regiune. Problema pâinii, semnificației ei și utilizării în alimentația populației locale a suscitat 
interesul mai multor istorici și etnografi, care au fost axați în cercetările sale în mare parte pe ori-
ginea apariției noțiunii de „pâine” și toate derivatele, Basarabia fiind o țară preponderent agrară, 
de unde, respectiv, analiza mai multor aspecte ce țin de semănatul grâului, coacerea pâinii etc. În 
așa fel, în diferite perioade, asupra acestei problematice importante pentru studiul nostru, s-au 
aplecat distinșii cercetători A. Gorovei
3
, L. Berg
4
, Simion Florea Marian
5
, Dumitru Pop
6
, Ofelia 
Văduva
7
, I. Evseev
8
, Arnold van Gennep
9
, I. Ghinoiu
10
, Niculiţă-Voronca
11
, ș.a.
În presa timpului și anume în revista „Chișinevschie eparhialialnye vedomosti” (editată în 
anii 1867–1917), la fel și în Revista de folclor „Șezătoarea” (publicată în perioada 1892–1932), 
Revista de limbă și literatură populară „Ion Creangă” (ieșită în perioada anilor 1908–1921) se în-
tâlnesc descrieri despre utilizarea pâinii în obiceiuri și tradiţii în sudul Basarabiei. În această or-
dine de idei, vom sublinia contribuția lui Alexe Mateevici în identificarea și descrierea tradițiilor 
și obiceiurilor la români
12
.
2
Oana Rusu, 
Nașterea și botezul pruncilor în satul vechi românesc
, https://ziarullumina.ro/actualitate-
religioasa/documentar/nasterea-si-botezul-pruncilor-in-satul-vechi-romanesc-50570.html (accesat 
20 august 2020); Radu Bobică, 
Dicționar de termeni și concepte teologice
, Compendiu, ePublishers & 
Editura Coresi, 2020, p. 403. 
3
A. Gorovei, 
Credinți și superstiții ale poporului român
, București, 1915; Artur Gorovei, 
Credinţe și 
superstiţii ale poporului român
, București: Editura Grai și Suflet – Cultura Naţională, 1995.
4
Л. С. Берг, 
Бессарабия. Страна – люди – хозяйство
, Петербург, 1918.
5
Florea Marian Simion, 
Sărbătorile la români
, Bucureşti: Editura Fundaţiei Culturale Române, 1994.
6
Dumitru Pop, 
Obiceiuri tradiţionale româneşti
, Bucureşti: Editura Univers, 1999 (1976).
7
Ofelia Văduva, 
Paşi spre sacru. Din etnologia alimentaţiei româneşti
, Bucureşti: Editura Enciclopedică, 
1996.
8
Ivan Evseev,