Implications for the development

Keywords:
Ghenadie Ciobanu, composition school from the Republic of Moldova, teaching ex-
perience, teaching composition.
Introducere. 
Fenomenul complex al transformărilor ce s-au produs în cultura muzicală de-a 
lungul secolului al XX-lea și-a lăsat amprenta în arta componistică unde au avut loc cele mai 
covârșitoare experiențe ale avangardei, când fiecare compozitor creează un stil propriu inedit, 
cu un concept estetic original și independent. Primele decenii ale secolului al XXI-lea se carac-
terizează prin tendința de păstrare a tradițiilor, prin continuitatea principiilor create de corifeii 
muzicii secolului al XX-lea și deschiderea spre comunicare cu o masă mai mare de ascultători. 
În creația compozitorilor din Republica Moldova se urmărește, de asemenea, menținerea și per-
petuarea valorilor impuse de înaintașii muzicii basarabene din a doua jumătate a secolului al
XX-lea, cum ar fi Șt. Neaga, E. Coca, L. Gurov, Gh. Neaga, A. Stârcea, S. Lobel ș.a.
În ultimele decenii ale secolului trecut și la începutul secolului al XXI-lea în domeniul compo-
nistic și-au desfășurat activitatea personalități creative de înaltă anvergură, precum V. Zagorschi,
Z. Tkaci, P. Rivilis, B. Dubosarschi. Aportul lor important pe tărâmul didactic s-a soldat cu educația 
noilor generații de profesioniști care, la rândul lor, au preluat ștafeta, au contribuit și continuă să 
depună eforturi pentru proliferarea artei componistice în Republica Moldova și pentru educația 
noilor generații de compozitori. 
Transmiterea experienței și a tradițiilor componistice în cadrul sistemului didactic de 
la AMTAP. 
Încă de la sfârșitul secolului al XX-lea, la specialitatea 
Compoziție
din cadrul cate-
drei 
Teoria muzicii și compoziție
(în prezent – departamentul 
Muzicologie, Compoziție, Jazz
) de 

---

Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 221 ~
la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP), s-a consolidat tradiția transmiterii 
experienței potențialului creativ de la dascăl la student, de la maestru la discipol. Astfel, o bună 
parte dintre studenții lui V. Zagorschi, P. Rivilis sau Z. Tkaci au devenit ulterior colegii lor de 
catedră, au activat și continuă să activeze la liceele, colegiile și școlile de muzică.
La etapa actuală, în cadrul departamentului 
Muzicologie, Compoziție, Jazz,
putem evidenția 
prezența mai multor generații de compozitori, care împărtășesc studenților cunoștințele și 
experiența în domeniul compoziției. Majoritatea dintre ei au devenit figuri importante în 
domeniul evoluției artei muzicale din Republica Moldova și propagării ei pe plan național 
și internațional. Printre profesorii cu o activitate îndelungată și o experiență profesională 
excepțională se evidențiază Ghenadie Ciobanu, Gheorghe Mustea, Vladimir Ciolac
1
. Este de re-
marcat faptul că acești muzicieni desfășoară o activitate vastă și diversă în mai multe domenii. 
Astfel, Gheorghe Mustea se găsește de câteva decenii la cârma Orchestrei Simfonice a Com-
paniei Teleradio-Moldova, fiind prim-dirijor și conducător artistic al acesteia. Vladimir Ciolac 
s-a manifestat în domeniul dirijatului coral, evoluând cu diferite colective artistice și promovând 
muzica autorilor moldoveni pentru formațiile corale. 
Un rol însemnat în dezvoltarea școlii componistice moldovenești îi revine lui Ghenadie Cio-
banu. Personalitate remarcabilă în domeniul consolidării, amplificării și modernizării tradițiilor 
artei componistice, maestrul activează cu succes și în alte sfere cultural-artistice. La acest capi-
tol, tânăra cercetătoare Valeria Barbas susține: „Spirit inovator, compozitorul Gh. Ciobanu, în 
ipostaze multiple de compozitor, dirijor, interpret, pedagog, organizator și iniţiator al unei serii 
de proiecte de muzică contemporană, fondator al Festivalului Internaţional „Zilele Muzicii Noi” 
(FIZMN) și al ansamblului de muzică contemporană „Ars Poetica”, se definește printr-o febrilă 
căutare a unei noi viziuni artistice și estetice imprimate creaţiei muzicale din Republica Moldova, 
fiind un promotor neobosit și impetuos al fenomenului muzicii noi”
2
.