Anexa nr. 1 Instrucțiuni de bonitare a caprinelor crescute pentru lapte cu elemente de selecţie instrucţiunea de bonitare a caprinelor crescute pentru lapte cu elemente de selecţie



Download 2.54 Mb.
bet1/3
Sana26.03.2017
Hajmi2.54 Mb.
  1   2   3


Anexa nr.1 

INSTRUCȚIUNI

 

DE BONITARE A CAPRINELOR CRESCUTE PENTRU LAPTE


CU ELEMENTE DE SELECŢIE
Instrucţiunea de bonitare a caprinelor crescute pentru lapte cu elemente de selecţie (în continuare instrucţiune) este elaborată de Institutul Ştiințifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie și Medicină Veterinară (IŞPBZMV) - Maşner O., Liuţcanov P., Tofan I., în colaborare cu Institutul de Zootehnie şi Producerea Nutreţurilor din Stavropol al Academiei Agrare a Federaţiei Ruse (SNIIJK) –Sannikov Yu., Novopaşina S.

Prezenta instrucţiune este menită să asigure baza normativă şi tehnică la evaluarea completă a caprinelor crescute pentru lapte în Republica Moldova, determinarea calităţilor productive şi de prăsilă ale acestora. Documentul cuprinde standardele pentru caprinele de lapte şi cerinţele către nivelul de producţie la caprinele de lapte din populaţia locală, precum şi elementele lucrărilor de selecţie.

Metodologia unică pentru testare şi evidenţa de prăsilă a caprelor în toate tipurile de gospodării, va crea precondiții reale pentru transformarea calitativă a populației existente de caprine, de implementare a programelor privind ameliorarea caprinelor la nivel local şi republican  și dezvoltarea continuă a ramurii creşterii caprinelor în țară.

 

 INTRODUCERE


Caprinele se cresc pe teritoriul Republicii Moldova din cele mai srăvechi timpuri. Însă ramura respectivă a fost în uzul gospodăriilor casnice ale ţăranilor. Laptele obţinut de la caprele crescute se utiliza în alimentaţia familiilor şi de rare ori se comercializa pentru a obţine careva venituri din activitatea respectivă.

Începând cu anii '90 ale secolului trecut, interesul crescătorilor de caprine este în creștere faţă de această specie. În condiţiile de criză din ramura creşterii taurinelor ca urmare a multiplelor factori de ordin social şi economic legate de tranziţia spre economia de piaţă, desfiinţarea fermelor de taurine, au început să crească efectivele de caprine. S-au creat unele turme mai mari separate de specia ovină şi chiar ferme ce se specializează pe exploatarea caprinelor pentru lapte. Concomitent cresc solicitările crescătorilor de caprine pentru tinert caprin de reproducţie provenit din rasele specializate pentru lapte. S-a iniţiat şi importul unor loturi de caprine din rasele respective, în special de rasa Saanen şi Alpină.

Date exacte cu privire la numărul de capre crescute actualmente în ţară nu există. Aceasta se datorează faptului că, în statistica efectivelor de animale caprinele se includeau și continuă a fi incluse până în prezent în numărul total de ovine, cu indicarea doar "inclusiv caprine". Spre regret, nu există şi date privind importul anterior pe teritoriul republicii și a caprinelor de rase specializate – Saanen sau alte rase. Necătînd la acestea, este cert, că șeptelul de caprine constituie mai mult de 100 mii capete.

Cercetările noastre realizate asupra efectivelor de caprine locale din diferite localităţi şi gospodării de fermier au demonstrat că producţia de lapte la caprele adulte din populaţia locală este de peste 350 kg pe lactație. Cea mai bună parte a populaţiei de caprine se caracterizează prin dezvoltare corporală bună şi o producție de lapte relativ mare (peste 400 kg în 210-240 zile de lactație), posedă o culoare uniforma alba a robei si un exterior tipic pentru caprinele de lapte. După structura morfologică a învelişului pilos aceste sunt similare cu a rasei Saanen. La etapa respectivă, asemănările menţionate ne permit să atribuim acestea caprine la grupa “capre în tipul rasei Saanen” și să efectuăm o selecție continuă pentru ameliorarea capacităţii lactogene, crearea grupelor de selecție întru obţinerea şi creșterea dirijată a reproducătorilor și multiplicarea numărului de animale în tipul respectiv.

Prezenta instrucţiune constituie un prim document complex în capricultura republicii, este bazată pe datele experimentale privind cercetarea populaţiei locale de caprine şi experienţa altor ţări în care sau impelementat în producţie şi se cresc cu succes rasa Saanen şi Alpină în puritate, precum şi se folosesc la încrucişări cu caprinele locale.

Documentul normativ în cauză este necesar pentru stabilirea cerinţelor unificate de apreciere (testare) a caprinelor de diferite grupe de sex şi vîrstă, determinarea gradului de ameliorare a caprinelor, clasei şi direcţiei de utilizare în continuare.


I. DEFINIȚII
Bonitarea - evaluarea calităților productive şi de prăsilă ale animalului, în scopul determinării valorii lui şi utilizării acestuia în continuare.

Rasă - un grup de animale care posedă calităţi şi caracteristici biologice și morfologice determinate genetic, dintre care unele sunt specifice doar grupului respectiv. Rasa poate fi reprezentată de o femelă sau de un mascul, sau material genetic al acestora - gameții lor (spermatozoizi si ovule) sau zigoți (embrioni). Rasei este caracteristică o anumită structură ce include unul sau mai multe tipuri intrarasiale, tipuri de elita, linii genealogice şi de elita, familii. Această structură oferă un anumit nivel de homo și heterozigoție, vitalitate și capacitatea pentru ameliorarea calităţilor productive.

Standardul rasei – un complex de parametri şi indici morfoproductivi minimali carcateristici pentru animalele de clasa I.

Populația de animale – multitudinea de indivizi dintr-o specie, care un timp îndelungat se creşte şi se reproduce ”în sine” în mai multe generaţii întru-n anumit teritoriu (areal). În populaţii pot exista unele formaţiuni (grupuri) instabile - turma, familie, etc.

Animalele, unei rase pot fi grupate în cele de prăsilă (de reproducţie) sau cele de producție (marfă).



Animale de reproducție  - animale ce posedă documentul de origine, care confirm provenienţa acestora, fiind înregistrate în modul stabilit și utilizate pentru reproducerea unei anumite rase.

Animale de producţie (marfă) - animalele care nu sunt utilizate în reproducerea șeptelului de rasă (obţinerea tineretului de rasă pentru remontă sau comercializare ca material de prăsilă altor ferme) ci doar în scopul obținerii producţiei (lapte, carne, etc).

Animale locale - animalele care fac parte dintr-un grup separat ale unei populaţii de animale domestice aparţinînd unei specii şi fiind consolidate ca rasă, turmă sau o altă formaţiune.

Standardul scop - nivelul minim solicitat de indicatori morfoproductivi aplicat în procesul de creare unei rase noi, tipului, liniei, turmei, pe baza căruia este realizată o selecție bine definită.

 

II. PRINCIPII GENERALE DE BONITARE A CAPRINELOR

Caprinele utilizate în scopuri de reproducere (prăsilă), sunt grupate ca: caprine de rasă pură, caprine metise şi caprine de populația locală din Republica Moldova.

Caprinele de rasă pură Saanen (S) sunt cele provenite de la ambii părinţi aparţinînd rasei respective, originea cărora este confirmată prin documentaţia respectivă, avînd învelişul pilos alb uniform, exteriorul pronunţat tipului morfo-productiv pentru lapte şi alte caracteristici specific rasei respective (fig.1).



Fig. 1. Capra de rasa Saanen


Caprinele de rasă pură Alpină franceză (A.F.) - animale ce profin de la ambii părinţi aparţinînd rasei respective, originea cărora este confirmată prin documentaţia respectivă, avînd exteriorul pronunţat tipului morfo-productiv pentru lapte şi alte caracteristici specific rasei respective (fig.2).



Fig. 2. Capra de rasa Alpină franceză

Caprinele din generaţiile III şi IV, ce corespund tipului solicitat al rasei Saanen (TS) sau Alpinei franceze (TA), rezultate din încrucişările de absorbţie ale altor rase, cu rasele Saanen sau Alpină franceză, originea cărora este confirmată prin documentele corespunzătoare se atribuie la animale de rasă pură.

Caprinele metise în tipul rasei Saanen (MTS) sau a rasei Alpină franceză (MTA), sunt animalele obţinute din încrucişarea masculilor de rasa Saanen sau de rasa Alpină franceză cu femelele aparţinînd altor rase şi care nu corespund cerinţelor pentru animalele de rasă pură Saanen sau Alpină franceză indicate mai sus, iar după exterior, dezvoltare corporală şi nivelul producţiei de lapte asigură parametrii tipului morfo-productiv pentru lapte.

Gradul de metizare a caprinelor se stabileşte după datele de provenienţa. În cazul lipsei documentaţiei referitoare provenienţei mamelor şi prezenţa pronunţată la caprinele evaluate a tipului rasei Saanen sau Alpinei franceze, aceste se atribuie la metişi de I (F1) sau a II-a (F2) generaţie. Decizia privind atribuirea caprinelor respective la grupul de animale metise din generaţiile indicate, aparţine unei Comisii aprobate de către MAIA al R. Moldova.

Caprinele pentru lapte de populaţie locală a Republicii Moldova (în continuare - caprinele locale) sunt animale ce se caracterizează prin heterogenitatea culorilor robei, variabilitatea greutăţii corporale şi a producţiei de lapte, fiind crescute pretutindeni pe teritoriul republicii.

Caprinele locale pot fi utilizate în scopul de creare a turmelor selecţionate cu condiţia implementări şi realizării la un nivel corespunzător a evidenţei zootehnice şi de prăsilă (originea, productivitatea etc.), precum şi la încrucişări cu reproducătorii de rase specializate de caprine pentru lapte în scopul obţinerii metişilor şi ameliorarea producției de lapte.

Evaluarea caprelor (bonitarea) se realizează anual (sistematic) pe fiecare animal (individual) supus testării în toate tipurile de ferme de caprine, fie de reproducţie (prăsilă) fie în cele pentru producţia marfă, precum şi a ţapilor-reproducători din fermele respective sau a celor crescuţi şi exploataţi în Centrele - întreprinderile pentru însămînţări artificiale a animalelor.

Bonitarea caprinelor se realizează pe parcursul întregului an calendaristic, conform grupelor respective de vîrstă şi sex în fermă, după cum urmează:



  • ţapi reproducători – cu prelejul campaniei reproductive;

  • capre-matcă – după finisarea lactaţiei;

  • iezi – la înţărcare de la mame;

  • tineret pentru reproducţie (masculi şi female) – la atingerea pubertăţii (6-8 luni);

Bonitarea se face de către zootehnicianul selecţionar, cercetătorii ştiinţifici ale instituţiilor de cercetare de profil şi de către alţi specialişti ce posedă o pregătire corespunzătoare în domeniu.

Determinarea clasei animalului se efectuează în baza sumei punctelor (clasa sumară), după indicii de bază selecționați. Indicii respectivi şi gradul lor de evidenţiere se înscriu în registrul de bonitare individuală a caprelor şi în fişele de prăsilă.

La bonitare caprinele sunt evaluate după următoarele criterii:

- ţapii reproducători – genotipul, exterior şi constituţie, tipul de fătare (unipari, gemeni, tripli);

- capre adulte – producţia de lapte, exterior şi constituţie, genotip, tipul de fătare;

- tineretul la înţărcare de la mame – genotip, dezvoltare (greutate corporală) şi tipul de fătare;

- ţăpuşorii şi iediţele de remontă (6-8 luni) – genotip, exterior şi dezvoltare (greutate corporală) şi tipul de fătare.

 

III. EVALUAREA INDICILOR DE PRODUCŢIE LA CAPRINE


3.1 Aprecierea producţiei de lapte  se efectuează după cantitatea de lapte  obţinut (lapte muls, kg), conţinutul mediu de grăsime şi proteine din lapte (%) sau cantitatea totală de grăsime şi proteine din lapte (kg), sau după unul din aceşti indici pe durata de 305 zile de lactaţie, sau pe lactația prescurtată, evaluarea calității ugerului după viteza de elimenare a laptelui.

În cazul lactației prescurtate se evidențiază laptele muls total pe durata respectivă și se indică numărul zilelor de lactație pe fiecare capră.

Mulsul de control al caprelor se efectuează cel puţin 1 dată pe lună. Prelevarea probelor pentru determinarea procentului de grăsime şi proteină din lapte se efectuează individual pentru fiecare animal la mulsul de control. Pe proba colectată (vasul cu lapte) se indică data controlului și numărul matricol al caprei.

Capre în prima lactaţie sunt evaluate după cantitatea de lapte pe lactaţia completă.

Capre în a doua lactaţie sunt evaluate după productivitatea medie pe două lactaţii.

Capre în a treia lactație şi mai în vîrstă sunt evaluate după productivitatea medie pe trei lactaţii.

În lipsa unor date din anii precedenţi privind producția de lapte, se permite aprecierea caprelor după ultima lactaţie finalizată.



Procentul mediu de grasime (proteină) în lapte pe lactaţie se calculează prin metoda laptelui de 1 % (% grăsime (proteină) x lapte muls pe lună). Cantitatea totală de lapte obţinut de 1% (suma pe toate lunile de lactaţie), se împarte la producţia de lapte de facto pe lactaţie (Exemplu: 1200 kg de lapte de 1% pe lactaţie:300 kg lapte muls de facto pe lactaţie = 4,0 procentul mediu de grăsime în lapte pe lactaţie).

Cantitatea de grăsime (proteină) din lapte (kg) pe lactaţie se determină prin împărţirea cantităţii de lapte de 1% la 100.

Pentru a determina cantitatea totală de grăsime şi proteină din lapte pe lactaţie (kg) este necesară însumarea rezultatelor obţinute referitor la grăsime şi proteină.

La determinarea indicilor nominalizaţi pentru o serie de lactaţii este folosită aceeaşi metodă de calcul, pe numărul corespunzător de lactații.

Calitatea ugerului caprelor bonitate privind viteza de elimenare a laptelui, se stabileşte în lună a 2-3-a de lactaţie în timpul mulsului de control al caprelor. Pentru aceasta, se evidențiază cantitatea de lapte muls (ml) şi timpul consumat (secunde) pentru întreaga mulsoare. Cantitatea totală de lapte muls pe 2 sau 3 mulsori pe zi se împarte la timpul consumat. Viteza de muls se recalculează pentru kg/min.

 

3. 2 Evaluarea exteriorului şi constituţiei



Caprele sunt evaluate de două ori – în prima fătare (lactație) şi în a treia. Dacă evaluarea nu s-a efectuat în perioada primei lactații, atunci se efectuează în a doua.

Ţapii sunt apreciaţi anual (înaintea companiei de montă) pînă la vîrsta de 5 ani. În cazul în care animalele nu au fost evaluate în aceste perioade de vîrstă, atunci se vor aprecia la următoarea bonitare.

Evaluarea caprelor şi ţapilor după exterior se efectuează după o grilă de 10 puncte (tabelul 1), cu precizia pînă la 0,5 puncte și indicarea obligatorie a viciilor şi defectelor, pentru care se reduce punctajul total al animalului.

Tabelul 1

Criteriile şi grila de evaluare a caprinelor pentru lapte

după exterior şi constituţie

Dezvoltarea generală şi regiunile corporale ale animalului

Indicatorii examinați

Punctaj

Posibilele defecte



1

2

3

4

Ţapi reproducători şi ţapi pentru remontă (12-18 luni)

Imaginea generală şi dezvoltarea corporală

Proporţionalitatea corporală robusteţea constituţiei, exprimarea tipului rasei, exprimarea tipului masculin, dezvoltarea musculaturii

5

Infantilism, osătură grosolană sau fină, muşchi afânaţi sau slab dezvoltaţi, torace îngust, crupă prea teşită sau ridicată, capul prea mare sau prea alungit, botul strâmb, un mandibul mai scurt sau mai lung, gâtul prea lung, gâtul prea lung, spinare convexă sau lăsată, aplomburi incorecte a membrelor



1

2

3

4

Regiunile corporale

Capul, gâtul, torace, greabăn, spinare, şale, partea posterioară a corpului, membrele, forma şi robusteţea ongloanelor.

5




Total puncte

10





Capre-matcă

Imaginea generală şi dezvoltarea

Proporţionalitatea corpului, robusteţea constituţiei, exprimarea tipului de lapte, robusteţea şi forma ongloanelor

5

Infantilism, osătură grosolană sau fină, muşchi afânaţi sau slab dezvoltaţi, torace îngust, crupă prea teşită sau ridicată, capul prea mare sau prea alungit, botul strâmb, un mandibul mai scurt sau mai lung, gâtul prea lung, gâtul prea lung, spinare convexă sau lăsată, aplomburi incorecte a membrelor

Ugerul

Volum, forma, cantitatea ţesutului glandular, proporţionalitatea părţilor, vinelor de lapte, mameloanelor (forma, dimensiuni, proporţionalitate)

5

Uger prea mic, uger prea lăsat, prezenţa sfârcurilor rudimentare, mameloanele prea mari sau prea mici, părţile ugerului sau mameloane asimetrice, sfincterele prea slabe sau mameloane cu două şi mai multe găuri de eliminare a laptelui, sfârc fără gaură (orb), sfinctere prea tari, o parte din uger este nefuncţională, sfârcuri prea apropiate, direcţia incorectă a sfârcurilor, forme difectuase a sfârcurilor

Total puncte

10




Caracteristica indicatorilor de bază a exteriorului și constituției la rasa Saanen

 Capre - animale cu talie mare, posedă o exprimare pronunțată a tipului de lapte, cap mijlociu de mare, gâtul lung, torace larg şi adanc, abdomen voluminos, spatele şi crupa drepte, lungi şi late, osătura puternică ne supradezvoltată, ne grosolană, pielea subţire, elastică, învelişul pilos de culoare albă, neted şi lucios, constituit din fibre subțire de păr, fără un strat evidențiat de puf. Pielea de pe faţă (bot), urechi şi uger adesea este pigmentată cu pete negre. Uger mare, voluminos, elastic şi neted, rotund sau în formă de pară, cu lobii uniform dezvoltaţi şi mameloane suficient de mari. Picioarele sunt drepte, fără aplomburi defectuoase, ongloanele puternice.



Ţapi reproducători - animale masive, cu tipul masculin pronunțat. Cei de prăsilă ating înălţimea la greabăn de 80 - 85 cm şi greutatea corporală de 70 - 85 kg şi mai mult. Constituţia este robustă şi uscăţivă. Trunchiul lung, adînc şi destul de larg. Culoarea părului albă cu aspect neted şi lucios, constituit din fibre subțire de păr, fără un strat de puf evidențiat. Pielea de pe faţă (bot), urechi şi scrot adesea este pigmentată.

Caprele şi ţapii din rasa Saanen pot fi atît cu coarne cît şi fără. Să aibă coarne pe viață sau să fie decornorați. 



Indicii de bază a exteriorului şi constituţiei caprinelordin rasa Alpină franceză
Capre – animale cu gabitus mare sau mijlociu și tipul morfoproductiv de lapte bine exprimat. Cap relativ mic, gît lung, pieptul larg şi adînc, abdomen suficient de voluminos; spatele şi crupa drepte, lungi şi de lăţime medie, osatura puternică ne supradezvoltată și ne grosolană; pielea subţire, elastică, culoarea învelişului pilos poate varia de la cafeniu deschis (roşu) pînă la cafeniu închis aproape negru. La majoritatea animalelor se evidenţiază o „linie” de păr mai întunecat pe partea dorsală a corpului (şira spinării) precum şi un păr mai întunecat pe partea frontală a craniului şi pe bot. Se întâlnesc animale cu unele pete albe pe flancuri sau cap. Învelişul pilos lucios, constituit din fibre de păr subţire, fără a se evidenţia clar stratul de puf. Ugerul este glandular, voluminos, elastic, şi neted cu forma rotundă sau a unei pare, părţile ugerului sunt bine dezvoltate şi egale, mameloanele mari sau mijlocii de mari. Membrele sunt corect aşezate, ongloane robuste.

Ţapii reproducători – animale cu gabitus şi tipul masculin pronunţat. Talia este de 80 cm şi mai mult, masa corporală peste 70 kg până la 100 kg. Constituţia robustă cu aspect uscăţiv. Corpul alungit adânc şi suficient de larg. Culoarea învelişului pilos variază de la roşcat până la gri-închis aproape negru. La majoritatea animalelor pe partea dorsală a corpului (şira spinării) vine o linie de păr mai întunecat, precum şi pe cap. Învelişul pilos este neted şi lucios, constituit din fibre de păr subţire fără evidenţierea unui strat de puf. Atât masculii cât şi caprele de rasa Alpină Franceză pot fi cu coarne sau fără. Cei cu coarne pot fi decornoraţi la vârsta timpurie de ied. Pentru reproducţie se preferă să fie reţinuţi masculi cu coarne, care în majoritatea cazurilor sunt decornoraţi.


Caracteristici principale ale exteriorului şi constituţiei la caprinele din populaţia locală a Republicii Moldova

Capre – animale de talie mijlocie sau relativ mici cu aspect general al tipului de lapte. Capul este mijlociu, gâtul subţire şi relativ lung, torace îngust sau mijlociu de lat şi adânc; abdomenul voluminos; spinarea şi crupa drepte mijlocii de lungi şi late; osatură fină-robustă; pielea subţire, elastică.



Culorile învelişului pilos pot fi: albă uniformă, neagră, sură (brună), cafenie de diferite nuanţe (fig. 3), iar o parte din animale au înveliş pilos bălţat de diverse combinări ale culorilor.

Fig. 3. Varietăţile de culori ale învelişului pilos la caprinele locale pentru lapte.

Învelişul pilos este constituit din păr subţire, fibre intermediare şi puf. La o parte din animale învelişul pilos nu conţine un strat evidenţiat de puf. La animalele sănătoase învelişul pilos este neted şi lucios. Caprele pot fi cu coarne sau fără. Ugerul este de formă globulară, de pară sau alungită cu părţi egal de dezvoltate şi mameloane mari (fig. 4).




Fig.4. Dezvoltarea ugerului şi a mameloanelor la caprele din populaţia locală

Mărimea ugerului şi cantitatea ţesutului glandular variază şi depinde de nivelul producţiei de lapte a caprelor. Aplomburile membrelor sunt corecte, ongloane rezistente.

Ţapii reproducători – animale cu gabitus mijlociu sau mare cu tipul masculin pronunţat. Constituţia robustă uscăţivă. Înălţimea la greabăn 70 cm şi mai mult, greutatea corporală peste 60 kg până la 90 kg. Capul este mare proporţional, gâtul relativ scurt şi potrivit de gros. Animalele pot fi cu coarne sau fără. Corpul mijlociu de lung, adânc şi suficient de lat. Spinarea şi crupa drepte. Culoarea învelişului pilos: albă (fig. 5), sură (brună) sau maro cu diferite nuanţe, neagră sau bălţată.

2 ani 4-6 ani

Fig. 5. Țapi din populaţia locală de caprine pentru lapte.

Învelişul pilos este lucios, constituit din fibre de păr, fibre intermediare şi fără stratul de puf pronunţat. Animalele au osatura și ongloane robuste, fără defecte de aplomburi.



Download 2.54 Mb.

Do'stlaringiz bilan baham:
  1   2   3




Ma'lumotlar bazasi mualliflik huquqi bilan himoyalangan ©hozir.org 2020
ma'muriyatiga murojaat qiling

    Bosh sahifa
davlat universiteti
ta’lim vazirligi
O’zbekiston respublikasi
maxsus ta’lim
zbekiston respublikasi
o’rta maxsus
davlat pedagogika
axborot texnologiyalari
nomidagi toshkent
pedagogika instituti
texnologiyalari universiteti
navoiy nomidagi
samarqand davlat
guruh talabasi
ta’limi vazirligi
nomidagi samarqand
toshkent axborot
toshkent davlat
haqida tushuncha
Darsning maqsadi
xorazmiy nomidagi
Toshkent davlat
vazirligi toshkent
tashkil etish
Alisher navoiy
Ўзбекистон республикаси
rivojlantirish vazirligi
matematika fakulteti
pedagogika universiteti
таълим вазирлиги
sinflar uchun
Nizomiy nomidagi
tibbiyot akademiyasi
maxsus ta'lim
ta'lim vazirligi
махсус таълим
bilan ishlash
o’rta ta’lim
fanlar fakulteti
Referat mavzu
Navoiy davlat
umumiy o’rta
haqida umumiy
Buxoro davlat
fanining predmeti
fizika matematika
universiteti fizika
malakasini oshirish
kommunikatsiyalarini rivojlantirish
davlat sharqshunoslik
jizzax davlat