Pentru Call islamică și pentru a răspunde la misionari, așa Sheikh a decis să părăsească toate celelalte afaceri

copii

din cărțile sfinte scrise în secolele VII aand al optulea,

și

că nici o copie a versiunii ebraice scrise în aceste două secole

ar putea fi obținute. Nu au existat copii care urmează să fie găsite în orice perioadă

precede secolul al zecelea. Cea mai veche copie care Dr Kennicott a fost

posibilitatea de a obține a fost Codex Laudianus pe care el a susținut a fost scrisă în

secolul al zecelea timp de Rossi se află în a unsprezecea

lea.

Van der Hooght a publicat o copie a versiunii ebraice cu o creanță

că aceasta a fost cea mai corectă a tuturor versiunilor evrei. O cutie

ghici

abundența unor erori care acest exemplar conținute.
Versiunile vechi ale Bibliei
Să examinăm acum în poziția de versiunea latină. Există

trei versiuni, care sunt considerate printre creștinii care urmează să fie

pentru limită

est: Codex Alexandrinus, Codex Vaticanus și Codex

Ephraemi- Primul este de la Londra. Acesta a fost exemplar care a fost folosit

pentru

prima revizuire sau corectare a prezenta cărțile. Cea de a doua

este în

Italia și-a utilizat pentru a doua revizuire. A treia este în

Paris

și poartă titlul "Vechiul Testament". Ea nu, cu toate acestea,

conține

cărțile Vechiului Testament.
Putem constata cu ușurință poziția de toate cele trei versiuni prin

martorii oferite de istorie.

Codex Alexandrinus
În volumul 2 al cărții sale, Horne a spus descriind Codex

Alexandrinus:

Acest exemplar este format din patru volume. Prima trei volu-

umes conține canonic, precum și cărțile apocrife ale

Vechiul Testament. Al patrulea volum este format din cel Nou

Testament și în prima Epistolă a lui Clement către Corinteni și

nerecunoscut Cartea Psalmilor, care este atribuită

Solomon.
În plus el a precizat:

Înainte de Cartea Psalmilor are o epistolă a lui Atanasie.

Aceasta precede rugăciunile care sunt expuse în ritualuri de zi cu zi

oferite în fiecare oră. Apoi, există paisprezece psalmi legate de

credința. A unsprezecea a acestor psalmi este un elogiu la Mary.

Unele dintre aceste psalmi sunt false, în timp ce altele sunt derivate din

Evangheliile. Argumentele lui Eusebiu sunt scrise pe

carte de Psalms în timp ce notele sale legislative sunt înscrise pe

Evanghelii. Unii cercetători au fost exagerate în laudă sale

în timp ce alții respins de ea în mod egal exagerat.

Wettstein este considerat a fi adversarul său șef.

Problema vechimii sale a fost, de asemenea, dezbătută. Grabe și

Sholtz a estimat că aceasta a fost scrisă spre sfârșitul celui de al patrulea

cen-

Tury în timp ce Michaelis a susținut că aceasta a fost cea mai veche copie disponibile

și

nici un alt exemplar ar putea fi mai în vârstă decât ea, deoarece aceasta conținea

Epistolă

de Atanasie. Woide, pe de altă parte, se situează în a zecea

centu-
riu. De asemenea, el a presupus că aceasta a fost una dintre exemplarele care au fost

adunate

ed în 615 în Alexandria pentru traducerea sirian. Dr Semler

crede

că aceasta a fost scrisă în secolul al șaptelea. Montfaucon a spus că

nici unul

acestor copii, inclusiv Codex Alexandrinus, se poate spune cu

certitudine că au fost scrise înainte de secolul al VI-lea.

Michaelis

a susținut că aceasta a fost scrisă după arabă a devenit limba

Egipt. Acest lucru îl plasează unul sau două sute de ani musulman

con-

căutarea de Alexandria. Baza a creanței sale este faptul că copiatorul

inter-

schimbat M și B cu altele în conformitate cu normele arabe de

recitare. Woide ajuns la concluzia că din moment ce este împărțită în

capitole

și diverse sectiuni si are notele canonice ale Eusebiu ea

poate-

să nu fie mai vechi de secolul al patrulea. Spohn ridicat cu următorul text

obiectiv

ȚII împotriva argumentele înaintate de Woide:

(1) epistolele lui Pavel (incluse în această copie) nu au fost

împărțit în capitole și secțiuni, atunci când a fost făcută această diviziune

în 396.
(2) Acesta conține epistolele lui Clement, atunci când citirea acestora

scrisori a fost interzisă de către consiliile de Laodicea și Car-

thage. Sholt deduce din aceasta că a fost scris înainte de 364.
Codex Vaticanus
Horne a spus descrie Codex Vaticanus:
Introducerea la traducerea greacă tipărită în 1590
include afirmația că acest Codex a fost scrisă cândva în prealabil

la 388. Montfaucon și Bianchini a plasat în al cincilea sau

secolul al șaselea. Dupin pus-o în secolul al șaptelea în timp ce Hug

îl plasează la începutul secolului al patrulea și Marsh ație

uates se spre sfârșitul secolului al cincilea. El a ajuns la concluzia

că nu există alți doi copii sunt atât de complet diferite de fiecare

alte cum Codex Alexandrinus și acest codex.
De asemenea, el a spus:
Dr. Kennicott, de asemenea, deduce că nici acest codex, nici

Codex Alexandrinus a fost copiat de la versiunea de

Origen, nici din copiile de o întocmite în perioada ime-

diat după aceasta. Ambele au fost copiate dintr-o versiune care nu

suporta orice semn de versiunea lui Origen.
Codex Ephraemi
Horne, care descrie Codex Ephraemi, a observat în același volu-

UME:
Wettstein pe care le consideră a fi unul dintre exemplarele care au fost

colectate în Alexandria pentru revizuirea traducerii sirian

TION dar nu este nimic de a sprijini acest aviz. El a dedus

acest aviz de la nota marginală care a apărut împotriva

versetul 7 din capitolul 8 al Epistolei către Evrei, spunând că aceasta

versiune a fost preparată înainte de 544, dar Michaelis respins această

Argument, doar spunând că a fost o versiune veche. Mlaștină

a sugerat că aceasta a fost scrisă în secolul al șaptelea.
Cele de mai sus este mai mult decât suficient pentru a ne convinge că nu certă

există dovezi pentru a specifica anul elaborarea acestor

versiuni.

Oamenii de știință au făcut doar calcule si presupuneri cu privire la litigiul

Data de originea lor, pe baza unor indicii nedefinite

care

au găsit în cărțile lor. Aceste calcule vagi în mod evident

nu se poate autentifica oricare din cărțile sfinte. Cele mai multe dintre argumentele

citat mai sus sunt de tipul celor care nu rezistă la rațiune.

Semler propriu

declarație cu privire la dominația musulmană peste Egipt este neînsoțiți

inacceptabil, ca limbă a unei țări nu ar putea avea, eventual, peste

în

o astfel de perioadă scurtă de timp. Alexandria a fost cucerit de musulmani în

secolul VII, în al douăzecilea an de lijra. Michaelis,

cu toate acestea,

argumente puternice transmise introduc scris în a zecea

lea.

Propria Woide părere că aceasta a fost scrisă în secolul al zecelea pare

cu totul

logică pentru că a fost în acest secol care practica

denaturare

textele sacre a devenit banal. O altă indicație în acest sens este

Faptul că acest exemplar conține trei cărți care nu sunt originale,

indi-

ing că aceasta trebuie să aparțină o perioadă în care a fost dificil de

distincția

guish între adevărat și fals, care cu siguranță aplicată a zecea

cen-

tury.

Acest lucru dovedește falsitatea afirmației că aceste cărți au fost scrise
înainte de apariția islamului. Pe de altă cererea este de asemenea infirmată de

faptul că Codex Alexandrinus conține cărți care nu sunt

neral

uine și că a fost condamnat de către unii cercetători, Wettstein

fiind în primul rând printre ei, și că nu există alte două exemplare sunt atât de com-

plet diferite unele de altele ca sunt Codex Vaticanus și

the

Codex Alexandrinus.

Acum, în cazul în care, pentru un moment, acordăm că de mai sus trei versiuni au fost

în scris, înainte de apariția Islamului, nu are nici o

diferit

raportarea la afirmatia noastra, pentru că nu am spus că sacrul

cărți nu au fost denaturate în perioada premergătoare islamului și că toate

the

denaturări au fost făcute doar după ce. Ceea ce am susțin este că acestea

Cărți existat înainte de perioada de Islam, dar ei nu aveau o

lanț neîntrerupt de autorități pentru a dovedi autenticitatea lor. Ei au fost

cu siguranță denaturat chiar înainte de momentul Islamului. Prezența

o

numărul de cărți în perioada de pre-islamic nu, prin urmare, ajuta

dovedi autenticitatea lor. Prezența mai sus trei versiuni

în

această perioadă, în cazul în care s-au dovedit vreodată, s-ar adăuga numai la numărul de

Cărți

denaturate de generațiile anterioare.

Abrogare ÎN BIBLIE
Cuvântul "abrogare" literal înseamnă anulare, anulare

sau anulare. În terminologia musulmană, cu toate acestea, aceasta înseamnă

expira-

TION perioadei de valabilitate a unui ordin practic.

occur-

Rence de abrogare se referă numai la acțiunile în încetare în care nu sunt

veșnic

și sunt egale în ceea ce privește posibilitatea existenței lor sau

non-

existență.

Abrogarea nu pot fi luate în sensul că Dumnezeu a poruncit sau

interzise ceva și apoi se răzgândi și a decis să

poate-

CEL fostul său comandă. Acest lucru este imposibil pentru că implică la atragerea

contribuind ignoranță față de Dumnezeu. Fie Doamne ferește. În mod similar, nu este

posi-

BLE pentru ca Dumnezeu să poruncească sau de a interzice ceva și apoi, fără nici o

schimba în timp, sub rezerva condițiilor sau să abroge ordin Lui

de la

care ar duce la atribuirea imperfecțiune a lui Dumnezeu. Dumnezeu este liber de

orice

imperfecțiune fel.

Ce înseamnă abrogarea este că Allah știe că un anumit

ordin vor fi valabile pentru persoanele de până la anumită perioadă de timp și apoi

încetează să se aplice. Când se atinge acel moment specific, o nouă

comandă este trimis, care pare să fie abroga sau modifica prima

ordin, dar care, de fapt, nu face altceva decât marca expirarea

de

valabilitatea acestuia. Având în vedere că fostul comanda nu a avut un specific

perioadă

termenului de valabilitate atașată la acesta, vom lua noul ordin ca o

anularea

din prima.

De exemplu, s-ar putea comanda unul dintre slujitorii tăi pentru a face o

anumit loc de muncă cu intenția de a rugându-l să facă un alt loc de muncă

după

un an, fără, însă, a dezvălui intenția ta să-l. După

încheierea anului, când l-ai cere să facă alte locuri de muncă, el

s-ar putea de bine credeți că ați schimbat sau modificat ordinele tale, chiar

daca nu au, de fapt, a făcut orice schimbări în planurile tale. Ca

toate

alte fenomene schimbare din jurul nostru, aceste modificări aparente sau

amendamente în poruncile divine sunt parte a înțelepciunii divine

dacă știm semnificația sa sau nu.
Natura false de Modificări biblice
Menținerea definiția de mai sus, având în vedere, putem afirma cu încredere

că niciunul dintre evenimentele istorice ale Vechiului sau Noului Testament au

fost supuse abrogarea, ci mai degrabă unele dintre aceste evenimente au fost

schimbat și fabricate. Următoarele sunt câteva exemple din

multe dintre astfel de evenimente:
1. Evenimentul a descrie presupusa adulterul Profetului Lot

cu cele două fiice ale sale și a sarcinii lor ulterioară. Acest

Descriere fals apare în capitolul 19 din Cartea Genezei.
2. Iuda, fiul profetului Iacov este descris ca având com-

adulter mise cu soția fiului său, care apoi a dat mesteacan la

fratii gemeni Pereț și Zarah. Se poate observa că

Profeți, David, Solomon și Isus sunt descendenții acestei

se presupune că fiul nelegitim, Pereț. Această descriere poate fi

găsite în capitolul 38 din Geneza și genealogia lui Hristos în

capitolul 1 din Matei.
3. Profetul David este descris în mod similar ca au comis

adulter cu soția lui Urie, făcând-o gravidă, atunci

uciderea soțului ei Urie să înșele și în cele din urmă se căsătorească cu ea.

Aceasta descriere apare în capitolul 11 ​​al II Samuel.

4. Profetul Solomon este acuzat de a deveni un apostat de

conversie la idol-cult în bătrânețe și temple erecting

pentru idolii. Acest lucru apare în I Regi capitolul 11.
5. Profetul Aaron este acuzat în mod similar de a face o de aur

vițel-zeu pentru copiii lui Israel și de construcție altar pentru ea și ulterioar

rior cotitură să se închine lui. Acest lucru este menționat în Exod

capitolul 32.

Ne-ar dori să sublinieze că toate evenimentele istorice de mai sus

sunt false și fabricate și nu au fost niciodată abrogate cu siguranță la fel de

toate

evenimente istorice se încadrează în afara posibilității de abrogare.

Asemănător

am respinge cererea de abrogare pentru Cartea Psalmilor așa cum este

un co-

Lecția de rugăciuni. Noi nu cred că Cartea Psalmilor

abrogate

Tora și a fost el însuși abrogat ulterior prin evanghelii, la fel ca

fost
fals susținut de către autor creștin de Meezan Haqq care are

în mod eronat a afirmat că acest lucru este susținut de Coran Sfânt și ei

com-

mentarele.

Necredința noastră în legile cărți biblice se bazează pe

fapt

că le lipsește autenticitatea și au un caracter dubios și că

de

faptul că acestea au fost cu siguranță corupt și denaturat de

per-

PLE-a lungul veacurilor, așa cum am demonstrat mai devreme în această carte.

Putem, totuși, că acțiunile în încetare de stat care se încadrează în categorii

altele decât cele definite mai sus au posibilitatea de abrogare.

Prin urmare, este valabil pentru postulează că unele dintre poruncile

poruncită de

Tora și evanghelii au fost abrogate de către Coran Sfânt.

Noi nu susțin, însă, că legile Torei și evanghelii

au fost abrogate de către Coran ca un întreg. Nu este posibil

pentru că vedem că există anumite porunci ale Torei, care

cer-

tainly nu au fost abrogate de către Coran Sfânt; de exemplu,

fals

martor, crimă, adulter, sodomie, furt și sperjur sunt toate

interzise

în Islam, deoarece acestea sunt în legea lui Moise. În mod similar obligației

pentru

să respecte unul părinți proprii, și respectul pentru proprietatea și onoarea de

unul propriu

vecin, și interzicerea relațiilor matrimoniale cu

tată,

bunicul, mama, unchiul și mătușa sunt comune la legea lui Moise

și legea Coranului. Ele nu sunt, prin urmare, în mod clar

abrogate.

În mod similar, există anumite interdicții evanghelice care, cu siguranță

avea

nu a fost abrogată. De exemplu, găsim în Evanghelia după Marcu:
Ascultă Israel; Domnul Dumnezeul nostru este un singur Domn: Și tu

Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta și din tot tău

suflet, și cu tot cugetul tău și cu puterea ta. Și

al doilea este ca anume aceasta, Să iubești pe aproapele tău ca pe

pe tine însuți. "
Atât poruncile de mai sus sunt, de asemenea, categoric poruncit de

Drept Coran, de asemenea. Ei nu au cu siguranță fost abrogate.

În plus, abrogarea nu este unic pentru legea islamică. De asemenea, este găsit

în

legile anterioare, de asemenea. Abrogarea pot fi împărțite în două principale

feluri. În primul rând anumite interdicții poruncit de către profeți anterioare pot

fi

abrogate prin legislația unui profet succesive. În al doilea rând, abrogarea

poate să apară în legea același Profet cu privire la unele ante-

ordin ous. Există nenumărate exemple ale ambelor tipuri de

abrogarea în Vechiul și Noul Testament. Ne-ar dori să prezinte

un exemplu câteva dintre fiecare din următoarele pagini.

Exemple biblice de primul tip de Abrogarea
În primul rând Exemplu: Casatorie între frați și surori
Căsătoria între frați și surori era admisibilă în

drept profetului Avraam. Soția Profetului Avraam a fost

sora lui ca este înțeles din propria sa declarație în Geneza

20:12:
Și totuși, într-adevăr, ea este sora mea, ea este fiica lui meu

tată, dar nu fiica mamei mele și ea a devenit meu

soție.
Căsătorie mai târziu cu o soră propriu dacă fiica unuia propriu

Tatal sau fiica unuia mamei lui a fost absolut interzis

și

a devenit egal la adulter și oricine care a făcut-o blestemat și de natură

pentru

execuție.

Am citit următoarea declarație în Levitic 18: 9:
Goliciunea surorii tale, fata tatălui tău sau

fiica mamei tale, dacă ea se bom bom la domiciliu sau

în străinătate; chiar goliciunea lor să nu te descoperi.
Face comentarii cu privire la acest verset D "Oyly și Richard Mant

a remarcat:

O astfel de căsătorie este egal cu adulterul.
Găsim, de asemenea, următoarea declarație în Levitic 20:17:
Și dacă un bărbat ia pe sora sa, tatăl său propriu fiică sau

propria lui fiică mama, și a vedea goliciunea ei, și ea vede lui

goliciunea; acesta este un lucru rău; și ei vor fi nimiciți în
vedere poporului lor: -a descoperit sora lui propriu naked-

ness; el va purta nelegiuirea sa.

O altă declarație similară găsim în Deuteronom 27:22:
Blestemat să fie cel ce se va culca cu sora sa, fiica lui

Tatal sau fiica mamei sale.

Acum, având în vedere cele de mai sus, suntem nevoiți să deducem că

relații matrimoniale între frate și soră au fost admisibilă

în conformitate cu legea lui Adam și Avraam (pacea fie asupra lor), în caz contrar acesta

ar însemna că toate ființele umane sunt nelegitime și părinții lor

preacurvarii, care urmează să fie blestemat și ar putea fi ucis. În afară de un profet

putea

în nici un fel să fie imaginat de a fi comis o astfel de faptă rușinoasă. -Prin

înainte trebuie să acceptăm că o astfel de căsătorie era admisibilă în legea

ambele aceste Profeți și apoi că această posibilitate a fost mai târziu

abrogat-

ed de Profeți ulterioare.
O denaturare Prin arabă Translator
Traducerea Geneza 20:12 a fost schimbat destul de outra-

geously de traducător arab care a pronunțată în aceste cuvinte:

Ea este tatăl meu relativă propria mama mea nu deține.
Se pare că această modificare a fost făcută pentru a evita orice acuzație de

acțiune greșită din partea profetului Avraam în ceea ce privește sale

căsătorie la Sarah, ca un tată rude proprii includ fetele

lui

unchii și mătușile și fiicele fraților și surorilor sale și

multe alte relații.

În al doilea rând Exemplu: Sancțiune pentru a mânca Diverse Animale
Geneza 9: 3, în funcție de traducerea arabă tipărită în 1625,

conține această poruncă a lui Allah profetului Noe:

Tot ce se mișcă ce este viu va fi carne pentru voi;
chiar ca și iarba verde ți-am dat toate things.l
Acest lucru ne permite să înțelegem că carnea de toate animalele fost

admisibilă la fel ca legumele, în timp ce în legea lui Moise ne

găsi

multe animale, cum ar fi porci, etc. au fost interzise ca este clar

de la

Leviticus2 capitolul 2 și Deuteronom capitolul 14.

Exemplul treilea: două surori ca soții
Profetul Iacov a fost căsătorit cu două surori în același timp

care au fost fetele lui matusa sa, numele lor fiind Leah și

Rachel. Acest lucru este menționat în Geneza capitolul 29,3 Considerăm că toate

astfel de căsătorii sunt interzise în Legea lui Moise. Cartea de

Leviticus 18:18 conține această declarație:
Să nu iei pe o nevastă la sora ei pentru ao vex, la
descoperi goliciunea, alături de celălalt în timpul vieții ei.
Este clar că căsătoria cu două surori trebuie să fi fost autorizat în

Legea lui Iacov, altfel ne-ar fi obligat să spun că tot

descendenți ai o astfel de căsătorie au fost nelegitim, când știm cu toții

că toți profeții lui Israel, Isus inclus, sunt

descendenți ai

Iacov.
În al patrulea rând Exemplu: Casatorie cu tatăl propria soră

Am menționat deja că Imran, tatăl Moise, căsătorit

Jechobed care a fost tatăl lui sora propriu, atunci când astfel de căsătorii au fost pentru-

poftiți în Legea lui Moise așa cum se cunoaște din Levitic 18:12:
Să nu descoperi goliciunea tatălui tău propriu SIS-
ter, Ea este tatăl tău propriu rudă în apropiere.
1. Acest pasaj a fost preluată din versiunea King Ja nespecificate în altă parte, care

este exact în

conformitate cu citat de autor noastră din arabă.
2. "Și porcul, deși el imparte copita despicată și să fie calcii,

nu se

rumegă nu rumegă este necurat pentru voi, carne din carnea lor va voi

nu mânca. "

3. A se vedea în special versetele 23-30.
O altă declarație în acest sens este, de asemenea, găsite în capitolul 20 versetul

19 din

aceeași carte. "Acest lucru ne duce din nou la concluzia că astfel de căsătorii

a avut sancțiune religioasă, înainte de legea lui Moise, care mai târziu

abrogate

ele. În caz contrar, ne-ar obliga din nou să ia în considerare profeților

Moise și Aaron și pe sora lor Maria a fi ilegitim și ar

De asemenea, înseamnă că nici una dintre ele ar putea intra în adunarea lui Dumnezeu pentru

până la zece generații după aceea așa cum este cunoscut din Deutero-nomy

23: 3. Dacă oamenii binecuvântați ca ei sunt împiedicate să intre în

con-

agregare a Domnului, cine altcineva ar putea să-l introduceți?

În al cincilea rând Exemplul
Găsim următoarea declarație în Cartea de leremiah:
Iată, vin zile, zice Domnul, că voi face o

nou legământ cu casa lui Israel și cu casa lui

Iuda; nu ca legămîntul, pe care am făcut cu lor

tați, în ziua în care le-am luat de mână, să-i aducă

din țara Egiptului; care legământul Meu ei de frână,

deși am fost un soț pentru ei, zice Lord.2

Nu este greu să vedem că cuvintele: "Voi face un nou

legământ, "

în versetul de mai sus se referă la o nouă lege divină care a fost de gând să fie

trimite

să abroge legile existente. Potrivit lui Paul revendicării propriu în lucrarea sa

Epistolă

către Evrei, noul legământ se face referire în versetul de mai sus este

nimeni altul decât legea lesus.3 În conformitate cu această admitere de

Pavel, Legea lui Isus abrogat legea lui Moise.
Cele de mai sus cinci sunt comune evreii și creștinii ca

exemple de prezența abrogării în Biblie.

Există, de asemenea, multe exemple care sunt legate în mod specific

Creștinii. Următoarele sunt câteva dintre ele.

A șasea Exemplu: Sancțiune de divorț
Acesta a fost admisă în Legea lui Moise pentru un bărbat să divorțeze lui

Soția pentru orice motiv și, de asemenea, pentru o femeie divorțată să se recăsătorească