Lumea k k2, Chogori (ciogori), Dapsang, Qogir Feng


Koyukuk. Râu în Alaska (S.U.A.), afluent al fluviului Yukon. Are 800 km lungime. Kozakli



Download 1,25 Mb.
bet18/22
Sana28.02.2017
Hajmi1,25 Mb.
#3537
1   ...   14   15   16   17   18   19   20   21   22

Koyukuk. Râu în Alaska (S.U.A.), afluent al fluviului Yukon. Are 800 km lungime.

Kozakli. (cozaclii). Localitate situată aproximativ în partea centrală a Turciei asiatice, la NV de oraşul Kayseri.

Kozan. Localitate în S Turciei asiatice, la NE de oraşul Adana.

Kozáni. Oraş în partea central-nordică a Greciei, la NV de oraşul Larissa.

Kozara. Regiune muntoasă (978 m) în N Bosniei şi Herţegovinei.

Kožara. (cojara). Insulă (Serbia) situată pe Dunăre, în dreptul oraşului Beograd.

Kozarac. (cozaraţ). 1. Localitate în NE Croaţiei, la SE de oraşul Beli Manastir. 2. Localitate în Bosnia-Heţegovina, în NNV statului, la NV de oraşul Banja Luka.

Kozar Belene. Localitate în N Bulgariei, pe râul Oszim, la E de oraşul Pleven.

Kozárd. Localitate situată în N Ungariei (Nógrád), la SV de oraşul Salgótarján.

Kozármisleny. (cozarmişleni). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), la SE de oraşul Pécs.

Kozárovce. (cozarovţe). Localitate în SSV Slovaciei, pe râul Garam, la ESE de oraşul Nitra.

Kozelszk. (cozelsc). Localitate în Rusia europeană, la SV de oraşul Moscova.

Középbogárd. (cheoziep bogard). Localitate în Ungaria (Fejér), la SE de localitatea Lajoskomárom, la SE de oraşul Siófok.

Középhalom. (cheoziep holom). Localitate în Ungaria (Pest), lângă localitatea Vecsés şi la SE de Budapesta.

Középrigóc. (cheoziep rigoţ). Localitate în SSV Ungariei (Somogy), la E de localitatea Barcs şi la SSV de oraşul Szigetvár.

Középső-Hajag. (cheoziepşeo hoiog). Vârf (646 m) în Munţii Bakony din V Ungariei.

Kozhikode. (kozikode). Oraş în SV Indiei (Kerala), port pe coasta Malabar, cu circa 470 000 loc. A fost vizitat de către Vasco da Gama (1498). Vechea denumire a fost Calicut. Centru textil.

Kozicsino. (cozicino). Localitate în E Bulgariei, la NE de oraşul Burgas.

Kozienice. (kozieniţe). Oraş în E Poloniei, pe fluviul Vistula, la SE de Varşovia.

Kozina. Localitate în SV Croaţiei, în apropierea graniţei cu Italia (la SE de oraşul Trieste).

Kozjak. (coziac). Vârf (1 746 m) în partea central-sudică a Macedoniei, la NE de oraşul Prilep.

Kozla. Braţ al Dunării pe malul sârbesc în cadrul Defileului Dunării.

Koźle. (cozle). Localitate în S Poloniei, pe fluviul Odera, la V de oraşul Gliwice.

Kozlodui (Kozloduj). Localitate în NV Bulgariei, pe Dunăre, în apropierea localităţii româneşti Bechet. Are o atomocentrală.

Kozłowa Góra. (cozvova gora). Localitate în S Poloniei, la N de oraşul Bytom.

Kozlu. Localitate în NNV Turciei asiatice, pe ţărmul Mării Negre, la SV de oraşul Zonguldak.

Kozluk. Localitate în NE Bosnia-Herţegovinei, pe râul Drina, la ESE de oraşul Tuzla.

Kozmadombja. (cozmodomb io). Localitate în V Ungariei (Zala), la SV de oraşul Zalaegerszeg.

Koźmin. Localitate în Polonia, la VNV de oraşul Kalisz.

Kozmogyemjanszk. (cozmogiemiansc). Localitate în centrul Rusiei europeane, pe Volga, la SE de oraşul Nijni Novgorod.

Koznica. (cozniţa). Vârf (1 637 m) în Muntele Golema (din V Bulgariei), situat la NE de capitala Sofia.

Közse. (cheoje). 1. Insulă (Coreea de Sud) situată în SE peninsulei Coreea, în strâmtoarea Coreea, la SV de oraşul Pusan. 2. Localitate în insula cu acelaşi nume (Coreea de Sud).

Kozu. Insulă japoneză situată în Oceanul Pacific, la SE de insula Honshu. Face parte din grupul de insule Izu.

Kožuchov. (cozuciov). Localitate în SE Slovaciei, la S de oraşul Trebišov.

Kozuchów. (cozuciof). Localitate în VSV Poloniei, la SSE de oraşul Zielona Góra.

Kpalimé. Oraş în SV statului Togo.

Kra. Istm în Thailanda, care leagă Indochina de peninsula Malacca, între Golful Siam (la E) şi Marea Andaman (la V). Lăţimea este de 42 km fiind format dintr-un relief muntos granitic.

Kraaipan. Localitate în N Republicii Africa de Sud, la V de oraşul Johannesburg.

Kraba. 1. Munte în NE Albaniei, la graniţa cu Macedonia şi Serbia. 2. Vârf (1 653 m) în N Albaniei, la S şi E de râul Drini. 3. Centru de exploatare a lignitului situat şi SE de Tirana (Albania).

Krabi. Localitate în S Thailandei, în peninsula Malacca, pe ţărmul Mării Andaman, la E de oraşul Phuker.

Kra Buri. (cra burii). Localitate în S Thailandei, în peninsula Malacca, la graniţa cu Myanmar, la N de oraşul Ranong.

Kragan. Localitate în N insulei Java (Indonezia), pe ţărmul Mării Java, la NV de oraşul Tuban.

Kragerø. (craghero). Localitate în SE Norvegiei, la SV de Oslo, pe ţărmul strâmtorii Skagerrak.

Kragujevac. (craguievaţ). Oraş în Serbia, la 96 km SE de belgrad, cu peste 180 000 loc. A fost capitala Serbiei între 1818 şi 1839. Centru al industriei construcţiilor de maşini.

Krahësi. (crahesii). Localitate în SV Albaniei, la E de oraşul Vlora.

Kraiburg. Localitate în SE Germaniei, pe râul Inn, la SV de oraşul Passau.

Kraina. Regiune în NV Poloniei, unde se găseşte şi oraşul Bydgoszcz.

Kraj. (crai). 1. Localitate în E peninsulei Istria (Croaţia), la golful Fiume, la SV de oraşul Rijeka. 2. Localitate aflată în NNV Croaţiei, la NE de oraşul Rijeka.

Krajenka. (craienca). Localitate în NV Poloniei, la NV de oraşul Bydgoszcz.

Krajište. (craişte). Regiune în E Serbiei şi V Bulgariei, străbătută de râul Struma.

Krajnici. (crainici). Localitate aflată în VSV Bulgariei, la SV de capitala Sofia.

Krakatau (Krakatoa, Rakata). Insulă vulcanică situată în strâmtoarea Sunda, între insulele Java şi Sumatra, distrusă în proporţie de 2/3 la 26-28 august 1883 de explozia vulcanului cu acelaşi nume (cam 40 000 de victime). Suprafaţa rămasă după explozie-10,5 kmp. Acum vulcanul are 813 m altitudine şi a erupt în 1972-1973.

Kraków. (cracof). v. Cracovia.

Krakow. (cracov). Localitate în NNE Germaniei, la NV de lacul Plau, la SE de oraşul Güstrow.

Krakovec. (cracoveţ). Localitate în NV Ucrainei, la graniţa cu Polonia, la VNV de oraşul Lvov.

Kraljevec Šestinski. (cralieveţ şestinschii). Cartier al oraşului Zagreb (Croaţia).

Kraljevica. (cralieviţa). Localitate în NV Croaţiei, pe malul E al golfului Fiume, la SE de oraşul Rijeka.

Kraljevo. (cralievo). Localitate în centrul Serbiei, pe râul Morava de Vest, la SSE de Belgrad.

Král'ova hol'a. (cralova hola). Vârf (1 948 m) în Munţii Tatra Mică (Slovacia).

Král'ova Lehota. Localitate în N Slovaciei, pe râul Vag, la poalele SV ale Munţilor Tatra.

Král'ová nad Váhom. Localitate în SV Slovaciei, pe râul Vág şiar situată la SE de oraşul Galanta.

Králová pri Senci. Localitate în SV Slovaciei, la E de capitala Bratislava.

Kral'ov Brod. Localitate în SV Slovaciei, la NE de oraşul Dunajska Sreda.

Kralovice. (craloviţe). Localitate în V Cehiei, la VSV de capitala Praha.

Král'ovičove-Kračany. (craloviciove craciani). Localitate în SV Slovaciei, la SE de capitala Bratislava.

Královské Vinohrady. Cartier al oraşului Praha (Cehia).

Král'ovský Chlmec. (cralovschii cîlmeţ). Localitate în SE Slovaciei, la graniţa cu Ungaria.

Kralupy. Localitate în V Cehiei, la NV de capitala ţării, pe râul Ohře (afluent al fluviului Labe).

Kralupy nad Vltavou. Localitate cehă situată la NV de Praga, pe râul Vltava. Este centru al industriei chimice.

Kralův Dvůr. Localitate în Cehia, la SV de Praga, centru industrial: materiale de construcţii, siderurgie, ceramică.

Kramatorsk. Oraş (din 1932) în Ucraina, în partea centrală a bazinului Doneţk, cu peste 200 000 loc. Centru metalurgic.

Kramfors. Oraş în E Suediei, pe râul Angermanälv, la NV de oraşul de pe ţărmul Golfului Botnic, Hänösand.

Kramolin. Localitate în N Bulgariei, la SE de oraşul Pleven.

Kranenburg. Localitate în V Germaniei, la graniţa cu Olanda, la NV de oraşul Duisburg.

Krangede. (cranghede). Hidrocentrale în partea centrală a Suediei, pe râul Indals.

Krania. Localitate în Grecia, în NV ţării, la NE de oraşul Joánnina.

Kranichfeld. (cranici feld). Localitate în Germania, la NV de oraşul Zwickau şi la SV de Leipzig. Centru industrial.

Kranidion. Localitate în SE peninsulei Peloponez (Grecia), la SE de oraşul Argosz.

Kranj. (krani). Oraş în Slovenia, la NV de Ljubljana, pe râul Sava.

Kranji. (crangi). Localitate în Singapore, la NV de oraş.

Kranjska Gora. (cranişca gora). Localitate în NNV Sloveniei, la graniţa cu Austria (în dreptul oraşului Villach).

Krantzberg. (cranţberg). Centru minier (wolfram) în Namibia, la N de oraşul Windhoek.

Krapa. Localitate în partea central-vestică a Macedoniei, la NE de oraşul Brod.

Krapec. (crapeţ). Localitate în NE Bulgariei, pe ţărmul Mării Negre, aproape de graniţa cu România, la NE de oraşul Tolbuhin.

Krapina. 1. Râu în NV Croaţiei, afluent al râului Slava la NV de oraşul Zagreb. 2. Localitate în N Croaţiei, la graniţa cu Slovenia, la NV de Zagreb.

Krapinec. (crapineţ). Râu în NE Bulgariei, afluent al Dunării aval de oraşul Ruse.

Krapkowice. (crapcoviţe). Localitate în S Poloniei, pe fluviul Odera, la S de oraşul Opole.

Kras. v. Karst.

Krasino. Localitate în SV insulei Novaia Zemlea (Rusia) din Oceanul Arctic.

Kraskovo. Localitate în S Slovaciei, la NE de oraşul Rimavska Sobota.

Kraslice. (crasliţe). Localitate în NV Cehiei, la graniţa cu Germania, centru de extracţie a cuprului.

Krásna Hora nad Vltavou. (crasna hora nad vîltavu). Centru minier (antimoniu) în Cehia, la SSE de capitala Praha (Praga).

Krásnahorská Dlha Lúka. (crasna horsca dlia luca). Localitate în SSE Slovaciei, la SE de oraşul Rožnava.

Krásna nad Hornádom. Localitate în SE Slovaciei, la VNV de oraşul Trebišov.

Krasnaia Şapocika. Centru de exploatare a bauxitei situat în N Munţilor Ural (Rusia).

Kraśnik. Oraş în SE Poloniei, în Dealurile Rozto, la SV de oraşul Lublin.

Kraśnik Fabryczny. (crasnic fabriţnii). Localitate în SE Poloniei, la SV de oraşul Lublin şi la NV de localitate Kraśnik.

Krasnobród. Localitate în SE Poloniei, pe râul Wieprz, la SV de oraşul Zamość.

Krasnohorské Podhradie. Localitate în S Slovaciei, la E de oraşul Rožnava.

Krasnosielc. (crasnosielţ). Localitate în NE Poloniei, pe râul Orzyc, la NNE de capitala Varşovia.

Krasnoturinsk. Localitate situată în N Munţilor Ural (Rusia), centru al metalurgiei neferoaselor. Se află la NV de oraşul Serov.

Krasnystaw. (crasnistaf). Localitate în SE Poloniei, pe râul Wieprz, la SE de oraşul Lublin.

Krasowy. (crasovii). Localitate în S Poloniei, la SE de oraşul Katowice.

Krasnobród. Localitate în SE Poloniei, pe râul Wieprz, la SE de oraşul Lublin.

Kraszavino. (crasavino). Localitate în N Rusiei europene, pe râul Szuhona, la SV de oraşul Kotlasz.

Kraszen. (crasen). Localitate în NE Bulgariei, la graniţa cu România, la NNE de oraşul Tolbuhin.

Kraszen dol. (crasen dol). Localitate în NE Bulgariei, la VSV de oraşul Tolbuhin.

Kraszewice. (craseviţe). Localitate în Polonia, la SV de oraşul Łodz.

Kraszino. (crasino). Localitate în S insulei Novaia Zemlea (Rusia), la Marea Barents.

Kraszjukovszkaja. (cras iucovscaia). Localitate în S Rusiei europene, la NE de oraşul Rostov pe Don.

Kraszkino. (craschino). Localitate în SE Rusiei asiatice, la graniţa cu China, la SV de oraşul Vladivostok.

Kraszna (Crasna). (crosno). Râu (193 km) în NV României şi în NE Ungariei, afluent al Someşului.

Krasznaja. (crasnaia). Râu (145 km lungime şi 2 710 kmp suprafaţa bazinală) în NE Poloniei şi în SE enclavei Kaliningrad (Rusia), afluent al râului Pregolja.

Krasznaja Gorbatka. (crasnaia gorbatca). Localitate în Rusia europeană, la ENE de Moscova şi la SV de oraşul Nijni Novgorod.

Krasznaja Gorka. (crasnaia gorca). Localitate în E Rusiei europene, pe râul Ufa, la NE de oraşul Ufa.

Krasznaja Poljana. (crasnaia poliana). Localitate în S Rusiei, partea europeană, la ENE de oraşul Soci.

Krasznaja Sapocska. (crasnaia sapoci ca). Centru minier (bauxită) în N Munţilor Ural (Rusia).

Krasznij Holm. (crasnîi holm). 1. Localitate în NNV Rusiei europene, la SV de lacul de acumulare Ribinski. 2. Localitate în SE Rusiei europene, pe fluviul Ural, la VSV de oraşul Orenburg.

Krasznij Hutor. (crasnîi hutor). Cartier al oraşului Kiev (Ucraina).

Krasznij Jar. (crasnîi iar). 1. Localitate în S Rusiei europene, pe râul Medvegyica, la SV de oraşul Saratov. 2. Localitate în S Rusiei europene, în delta fluviului Volga, la NE de oraşul Astrahan.

Krasznij Kut. (crasnîi cut). Localitate în S Rusiei europene, la E de fluviul Volga, la SE de oraşul Saratov.

Krasnij Lucs. (crasnîi luci). Localitate în Podişul Doneţului din Ucraina, la NE de oraşul Doneţk.

Krasznij Oktyabry. (crasnîi octiabrii). Localitate în S Rusiei, partea europeană, la E de Volga şi la NE de oraşul Volgograd.

Krasznij Szulin. (crasnîi sulin). Localitate în S Rusiei europene, la NE de oraşul Rostov pe Don.

Krasznoarmejszk. (crasno armeisc). Localitate în Rusia europeană, pe Volga, la SSV de oraşul Saratov.

Krasznoarmejszkij. (crasno armeischii). Localitate în S Rusiei europene, la SE de oraşul Rostov pe Don.

Krasznoarmejszkoje. (crasno armeiscoie). Localitate în S Rusiei europene, la SV de oraşul Groznîi.

Krasznoarmejszk. (crasno armeisc). Localitate în S Ucrainei, la NV de oraşul Doneţk.

Krasznoborszk. (crasnoborsc). Localitate în N Rusiei europene, pe Dvina de Nord, la NV de oraşul Kotlasz.

Krasznodar (Krasnodar). Oraş în SV Rusiei, pe Kuban. Are peste 650 000 loc. Este staţie de cale ferată pe Transsiberian. A fost fondat în 1793, până în 1920 numindu-se Ekaterinodar. Este centru industrial.

Krasznodon. (crasnodon). Localitate în Ucraina, în Podişul Doneţului, pe râul Doneţ, la N de oraşul Rostov pe Don.

Krasznogorovka. (crasnogorvca). Localitate în Ucraina, la NV de oraşul Doneţk.

Krasznogorszk. (crasnogorsc). Localitate în VSV insulei Sahail (Rusia), la strâmtoarea Tătară, la SV de oraşul Poronaiszk.

Krasznográd. (crasnograd). Localitate în Ucraina, la SE de oraşul Poltava.

Krasznogvargyejszk. (crasnog vargieisc). Localitate în Uzbekistan, la E de oraşul Samarkand.

Krasznoilszk. (crasnoilsc). Localitate în Ucraina, la graniţa cu România, la SV de oraşul Cernăuţi.

Krasznoiarsk (Krasnoiarsk). 1. Oraş în partea de E a Rusiei (Siberia), port pe Enisei. Are peste 900 000 loc. Are o hidrocentrală de 6 000 MW. Centru industrial important. A fost întemeiat în 1628. 2. Lac de acumulare pe Enisei, la SV de oraşul cu acelaşi nume.

Krasznojarszkoje. (crasnoiarscoie). Localitate în enclava Kaliningrad (Rusia), la SV de oraşul Guszev.

Krasznoje. (crasnoie). Localitate în S Rusiei europene, la E de oraşul Eliszta.

Krasznokamszk (Krasnokamsk). Localitate în NE Rusiei europene, la NV de oraşul Perm. Constituie centru industrial: siderurgie, extracţie a ţiţeiului şi hidrocentrală.

Krasznokvajda. (crosnoc voido). Localitate în NNE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NE de oraşul Miskolc.

Krasznoleszje. (crasnolesie). Localitate în SE regiunii Kaliningrad (Rusia), la graniţa cu Polonia, pe râul Krasznaja.

Krasznooktyabrzskij. (crasno octiabrschii). 1. Localitate în S Rusiei europene, pe Volga, la NE de Volgograd. 2. Cartier al oraşului Moscova (Rusia).

Krasznoszelkupszk. (crasno selcupsc). Localitate situată în NV Siberiei (Rusia), pe râul Taz, în Câmpia Siberiei de Vest.

Kraszno Szelo. (crasno selo). Cartier al oraşului Sofia (Bulgaria).

Krasznoszlobodszk. (crasno slobodsc). Localitate în centrul Rusiei europene, pe râul Moksa, la NV de oraşul Szaranszk.

Krasznotorka. (crasnotorca). Localitate în Ucraina, în bazinul Doneţk, la NV de oraşul Gorlovka.

Krasznoufimszk. (crasno ufimsc). Oraş în ENE Rusiei europene, la SE de oraşul Perm.

Krasznouralszk (Krasnouralsk). Oraş, centru al industriei metalurgiei neferoaselor situat în Munţii Ural, la NE de Ekaterinburg (fost Sverdlovsk).

Krasznouszolszkij. (crasno usolschii). Localitate în NE Rusiei europene, la SE de oraşul Ufa, la baza V a Uralilor.

Krasznoviserszk. (crasno vişersc). Localitate în NE Rusiei europene, la N de oraşul Bereznyki.

Krasznovodszk (Krasnovodsk). 1. Golf al Mării Caspice situat în SE, la SSE de oraşul cu acelaşi nume. 2. Oraş în V Turkmenistanului, aproape de Marea Caspică.

Krasznozamenszkij. (crasno zamenschii). Localitate situată în partea central-nordică a Kazahstanului, la NV de oraşul Karaganda.

Krasznoznamenszk. (crasno znamensc). Localitate în NE enclavei ruse Kaliningrad, pe râul Nyeman.

Kratié. Localitate în E Cambodgei, pe fluviul Mekong, la NE de capitala Pnom Penh.

Kratovo. Localitate în NE Macedoniei, la NE de oraşul Skopje.

Kraubach. (craubac). Localitate în SSE Austriei, la SV de oraşul Graz.

Krautheim. (craut haim). Localitate în S Germaniei, pe râul Jagst (afluent al râului Neckar), la SE de oraşul Mannheim.

Krâvanh (Kravanh). Munţi la graniţa Thailanda-Cambodgea.

Kravany nad Dunajom. (cravani nad dunaiom). Localitate în SSV Slovaciei, pe Dunăre, la graniţa cu Ungaria aval de oraşul Komárno.

Kravarščansko selo. (cravarşciansco). Localitate în Croaţia, la SV de oraşul Zagreb, la S de râul Sava.

Kravoder. Localitate în NV Bulgariei, la NV de oraşul Vraca.

Krawang. (cravang). 1. Localitate în NV insulei Java (Indonezia), la ESE de capitala Jakarta. 2. Cap în NV insulei Java (Indonezia), în Marea Java, la NE de capitala statului indonezian.

Krabavsko-polje. (crabavsco polie). Polie carstică în E Croaţiei, la V de Munţii Plješevica şi la ENE de râul Jadova.

Krč. (crîci). Cartier al oraşului Praha (Cehia).

Kidričevo. (chidricevo). Centru industrial (aluminiu) în NE Sloveniei, în apropierea oraşului croat Varaždin.

Krefeld. Oraş în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia), situat la 18 km NV de Düsseldorf, pe stânga Rinului, cu peste 250 000 loc. Este port fluvial. A fost meţionat documentar în secolul al XII-lea. Centru siderurgic.

Kreiensen. (craienzen). Localitate în centrul Germaniei, la N de oraşul Göttingen.

Kreischa. (creişa). Localitate în E Germaniei, la SSE de oraşul Dresden.

Kreka. Localitate în NE Bosnia-Herţegovinei, pe râul Spreča, la SV de oraşul Tuzla.

Kremaszti. (cremastii). Localitate în N insulei Rodos (Grecia), la V de oraşul Rodos.

Kremen. Localitate în SV Bulgariei, pe râul Mesta, la SE de oraşul Blagoevgrad.

Kremenciug (Kremencsug, Kremenciuk). 1. Oraş în E Ucrainei, la 257 km SE de Kiev, port pe Nipru, cu circa 250 000 loc. Aici se află o hidrocentrală. A fost fondat în 1571, fiind oraş industrial. 2. Lac de acumulare (2 252 kmp) situat pe Nipru în Ucraina, la NV de oraşul Dniepropetrovsk.

Kremenyec. (kremenieţ). Oraş în partea central-vestică a Ucrainei, la NE de oraşul Lvov.

Kremenyevka. (crmenievca). Localitate în SE Ucrainei, la SV de oraşul Doneţk.

Kremikovci (Kremikovţi). Localitate industrială lângă Sofia (Bulgaria).

Kremlin. Cetate puternic fortificată; asemenea cetăţi se găsesc la Novgorod, Moscova, Smolensk, Tula ş.a. Cel mai cunoscut este cel din Moscova.

Kremnica. (kremniţa). 1. Centru de exploatare a aurului situat în Slovacia, în Munţii Metaliferi Slovaci, la SSV de oraşul Martin. 2. Localitate în S Macedoniei, la graniţa cu Grecia, la SE de oraşul Bitola.

Krems. 1. Râu (50 km lungime) în N Austriei, afluent al râului Traun. 2. Râu în NE Austriei, afluent al Dunării la localitate Krems an der Donau. 3. Râu în S Austriei, afluent al râului Lieser. 4. Krems (an der Donau). Localitate în Austria, pe Dunăre, la NV de Viena, la confluenţa cu râul Krems (2).

Kremsbrücke. (cremsbriuche). Localitate în S Austriei, aşezată la punctul de confluenţă a râurilor Lieser şi Krems (3).

Kremsmünster. (cremsmiunster). Localitate în N Austriei, pe râul Krems (1), la SSV de oraşul Linz.

Krensdorf. Localitate în E Austriei, la SV de oraşul Eisenstadt.

Krepkaja. (crepcaia). Râu în S Rusiei, afluent împreună cu Tuzlov al Donului.

Krepoljin. (crepolin). Localitate în E Serbiei, pe râul Mlava (afluent al Dunării), la NV de oraşul Bor.

Kreszna. (cresna). Localitate în SV Bulgariei, pe râul Struma, la SE de oraşul Blagoevgrad.

Kresztci. (crestţii). Localitate în NNV Rusiei europene, la E de lacul Ilmeni şi la SE de oraşul Novgorod.

Kreszti. (crestii). Localitate în VNV Rusiei europene, pe Dvina de Vest, la NNV de oraşul Smolensk.

Download 1,25 Mb.

Do'stlaringiz bilan baham:
1   ...   14   15   16   17   18   19   20   21   22




Ma'lumotlar bazasi mualliflik huquqi bilan himoyalangan ©hozir.org 2024
ma'muriyatiga murojaat qiling

kiriting | ro'yxatdan o'tish
    Bosh sahifa
юртда тантана
Боғда битган
Бугун юртда
Эшитганлар жилманглар
Эшитмадим деманглар
битган бодомлар
Yangiariq tumani
qitish marakazi
Raqamli texnologiyalar
ilishida muhokamadan
tasdiqqa tavsiya
tavsiya etilgan
iqtisodiyot kafedrasi
steiermarkischen landesregierung
asarlaringizni yuboring
o'zingizning asarlaringizni
Iltimos faqat
faqat o'zingizning
steierm rkischen
landesregierung fachabteilung
rkischen landesregierung
hamshira loyihasi
loyihasi mavsum
faolyatining oqibatlari
asosiy adabiyotlar
fakulteti ahborot
ahborot havfsizligi
havfsizligi kafedrasi
fanidan bo’yicha
fakulteti iqtisodiyot
boshqaruv fakulteti
chiqarishda boshqaruv
ishlab chiqarishda
iqtisodiyot fakultet
multiservis tarmoqlari
fanidan asosiy
Uzbek fanidan
mavzulari potok
asosidagi multiservis
'aliyyil a'ziym
billahil 'aliyyil
illaa billahil
quvvata illaa
falah' deganida
Kompyuter savodxonligi
bo’yicha mustaqil
'alal falah'
Hayya 'alal
'alas soloh
Hayya 'alas
mavsum boyicha


yuklab olish