Lumea k k2, Chogori (ciogori), Dapsang, Qogir Feng



Download 1,25 Mb.
bet16/22
Sana28.02.2017
Hajmi1,25 Mb.
#3537
1   ...   12   13   14   15   16   17   18   19   ...   22

Konispol (Konispoli). Localitate în extremitatea S a Albaniei, la graniţa cu Grecia.

Kónitsa. (coniţa). Localitate în NV Greciei, pe râul Vjöse, la poalele V ale Munţilor Pindului, la graniţa cu Albania, la NNV de oraşul Joannina.

Köniz. (cheoniz). Localitate în Elveţia, la SV de capitala Berna.

Konjakovski Kamen. (coniacovschii camen). v. Konsakovskii Kamen.

Konjang. (congiang). Localitate în S Coreii de Sud, la SSV de oraşul Csinzsu.

Konjavoi. (coniavoi). Munte (1 487 m) în VSV Bulgariei, la E de râul Struma şi la SV de oraşul Pleven.

Konjic. (coniiţ). Localitate în Bosnia-Herţegovina, la SV de oraşul Sarajevo.

Konjšcina. (conişţina). Centru industrial (termocentrală) în Croaţia, la N de capitala Zagreb.

Konjuh. (coniuh). Munte (1 328 m) în ENE Bosniei şi Herţegovinei, la E de râul Krivaja, la SV de oraşul Tuzla.

Konjuvica. (coniuviţa). Vârf (661 m) situat la V de Sofia (Bulgaria).

Könkämä älv. (cheoncheme elv). Râu situat la graniţa Suedia-Finlanda, în N acestor state.

Konkobiri. (concobirii). Localitate în N statului Benin, în apropierea hotarului cu Burkina Faso.

Könnern. (cheonern). Localitate în centrul Germaniei, pe râul Saale, la NV de oraşul Halle.

Konnevesi. Lac în partea central-sudică a Finlandei, la jumătatea distanţei dintre oraşele Kuopio (la NE) şi Jyväskylä (la SV).

Konolfingen. (conolfingăn). Localitate în Elveţia, la SE de capitala Berna.

Konopište. (conopişte). Localitate în S Macedoniei, la SE de oraşul Prilep.

Konosa (Konoşa). Oraş în N Rusiei europene, la NE de oraşul Sankt Petersburg.

Konotop. 1. Localitate în V Poloniei, la E de oraşul Zletona Góra. 2. Oraş în NE Ucrainei, pe râul Szejm, la NE de Kiev.

Konrádovce. (conradovţe). Localitate în S Slovaciei, la E de oraşul Lučenec şi la SV de oraşul Rimavska Sobota.

Konsakovskii Kamen (Konjakovski Kamen). Vârf (1 569 m) în Munţii Ural (Uralii Centrali), la N de oraşul Nijnii Taghil.

Końskie. (conschii). Localitate în Polonia, la SE de oraşul Łodz.

Konstantin. (constantin). Localitate în E Bulgariei, la NV de oraşul Sliven.

Konstantinopol. (constantinopol). v Istanbul.

Konstantinovka. (constantinovca). Oraş în E Ucrainei, pe râul Krivoi Toreţ, la N de Iuzovka, cu circa 110 000 loc. A fost întemeiat în anul 1870 şi a devenit oraş în 1932. Este centru metalurgic.

Konsztantinov Kamen. (constantinov camen). Vârf (1 569 m) în N Munţilor Ural.

Konsztantyinovka. (constantiinovca). 1. Oraş în regiunea Doneţk (Ucraina), la N de oraşul Doneţk şi la NV de oraşul Gorolvka. 2. Localitate în regiunea Doneţk (Ucraina), la SV de oraşul Doneţk.

Konstantynów. (constantinof). Localitate în E Poloniei, la graniţa cu Belarus, la NV de oraşul belarus Brest.

Konstantynów Łodzki. (constantinof vodţchii). Localitate în centrul Poloniei, la V de oraşul Łodź.

Konstanz. v. Constanţa (Konstanz).

Kontich. (contic). Localitate în N Belgiei, la SSE de oraşul Antwerpen (Anvers).

Kon-Tiki. (contichii). Expediţie efectuată de antropologul norvegian Thor Heyerdahl în Oceanul Pacific pentru a dovedi originea amerindiană a polinezienilor (Callao, Peru-arhipelagul Tuamotu între 28 aprilie şi 7 august 1947).

Kontiolahti. Localitate în ESE Finlandei, la NNE de oraşul Joensuu şi pe malul SE al lacului Höytiäinen.

Kontiomäki. (contiomechii). Localitate în partea centrală a Finlandei, la E de lacul Oulujärvi.

Köntöskert. (cheonteoş chert). Cartier al oraşului Debrecen (Ungaria).

Kon Tum (Kontum). Oraş în partea central-sudică a Vietnamului, la SV de oraşul Da Nang.

Kóny. (conii). Localitate în NV Ungariei (Győr-Moson-Sopron), la SV de oraşul Győr.

Konya. (konia). Oraş în Turcia, la 260 km S de Ankara, în sV Podişului Anatoliei, la altitudinea de 1 027 m. Are aproape 600 000 loc. A fost întemeiat de frigieni (mileniul III î.e.n.). Pe vremea romanilor s-a numit Iconium. Din 1475 a fost cucerit de turci. Este centru agricol.

Konyár. (coniiar). Localitate în E Ungariei (Hajdú-Bihar), pe râul şi canalul Kék-Kálló, la SSE de oraşul Debrecen.

Konyec-Kobdozero. (conieţ cobdozero). Localitate în N Rusiei europene, pe malul NV al lacului Kobdozero.

Konyevic. (conieviţ). Insulă situată în lacul Ladoga (Rusia europeană).

Konz. (conţ). Localitate în VSV Germaniei, pe râul Mosel, la SV de oraşul Trier.

Konza. Localitate în S Kenyei, la SE de capitala Nairobi.

Konzsakovskij Kameny. (conjacovschii camenii). v. Konsakovskii Kamen.

Koog. Localitate în Olanda, la NV de capitala Amsterdam.

Koolau. Munţi în insula Oahu (Hawaii-S.U.A.), la ENE de capitala Honolulu.

Kootenay (Kootenai, Kutenai). 1. Râu în SV Canadei şi NV S.U.A., având forma literei U cu baza în statele Montana şi Idaho, tributar lacului cu acelaşi nume, având 655 km. Izvorăşte din Munţii Stâncoşi, curge pe direcţia N-S, traversând Parcul Naţional Kootenay şi lacul de acumulare Koocanusa, la S de care îşi schimbă direcţia de curgere către N, văsându-se apoi în lacul Kootenay, în aval de Sirdar (British Columbia, Canada). Lacul Koocanusa (statul Montana), barajul Libby şi hidrocentrala cu acelaşi nume au fost construite la mijlocul anilor 1960. 2. Lac în SV Canadei (British Columbia), la poalele de V ale masivului Purcell (Columbia Mountains), în suprafaţă de 435 kmp, fiinb explorat în 1807 de către David Thompson. 3. Parc naţional situat în SV Canadei (British Columbia), în cadrul Munţilor Stâncoşi, pe cursul superior al râului Kootenay, cuprinzând cascade, defilee, izvoare cu ape minerale, stânci cu versanţi abrupţi, păduri, diferite specii de animale. Suprafaţa măsoară 1 407,5 kmp, fiind întemeiat în anul 1920.

Kootwijk. (cotviic). Localitate în centrul Olandei, la SV de oraşul Apeldoorn.

Kopačevo. (copacevo). Localitate în E Croaţiei, la NE de oraşul Osijek.

Kopáncs. (copanci). Localitate în SSE Ungariei (Csongrád), între oraşele Hódmezővásárhely (la NE) şi Szeged (la SV).

Ko Pa Ngan. Insulă (Thailanda) situată în Marea Chinei de Sud, în golful Thailandei (Siam).

Kopaonik. Culme muntoasă în partea centrală a Serbiei, la V de valea râului Ibar, de 75 km lungime. Este alcătuită predominant din granit şi granito-porfire. Altitudinea maximă este de 2 017 m în vârful Pancicev. Are zăcăminte de cupru şi plumb. Se practică sporturi de iarnă.

Kópasker. Localitate în NE Islandei, pe ţărmul Oceanului Arctic.

Kopbirlik. Localitate în Kazahstan, pe şprmul SE al lacului Balhaş.

Kopčany. (copcianii). Localitate în SE Slovaciei, la SE de oraşul Trebišov.

Kopcsak. (copciac). Localitate în SE Republicii Moldova, la graniţa cu Ucraina.

Kopejszk. (copeisc). Oraş în V Siberiei (Rusia), la SE de oraşul Celeabinsk.

Kopenhavn (Kobenhav). v. Copenhaga.

Köpenick. (cheopenic). Cartier al oraşului Berlin (Germania).

Koper. Localitate în partea de V a Sloveniei, pe ţărmul Mării Adriatice, la SV de Triest.

Kopervik. Localitate în SV Norvegiei, în centrul insulei Karmøy.

Kopetdag (Kopet Dag). Lanţ muntos în Asia Centrală, la graniţa Iranului cu Turkmenistanul, de 450 km lungime şi circa 40 km lăţime. Altitudinea maximă este de 2 942 m (vf. Rizeh). Deţine numeroase fenomene carstice. Are zăcăminte de mercur.

Kopfstetten. (copfşteten). Localitate în NE Austriei, la E de capitala Viena.

Kópháza. (cophazo). Localitate în NV Ungariei (Győr-Moson-Sopron), la SE de oraşul Sopron.

Kopidlno. Localitate în Cehia, la NE de capitala Praha.

Köping. (cheoping). Oraş în S Suediei, pe ţărmul de V al lacului Mälaren şi la SV de oraşul Västeras.

Koplik. Localitate în NV Albaniei, la NE de lacul Shköder.

Kopliku. Localitate în NV Albaniei, la E de lacul Shkodra şi la N de oraşul Shkodra.

Kopona. Râu în S Slovaciei, afluent al râului Selmec iar acesta al Dunării. Izvorăşte din Munţii Javoros (1 041 m).

Koporje. (coporie). Localitate în VNV Rusiei europene, la VSV de Sankt Petersburg.

Koppa. Localitate în SV Indiei, la NE de oraşul Mangalore şi la NV de oraşul Bangalore.

Koppal. Localitate în SV Indiei, pe râul Tungabhadra (afluent al Krishnei), la E de oraşul Dharwar.

Koppang. Localitate în ESE Norvegiei, pe Glomma, la NE de oraşul Lillehammer.

Koppány. (copani). Râu (56,6 km) în SV Ungariei, afluent al râului Sió împreună cu râul Kapos. Izvorăşte din Dealurile Somogy.

Koppányszántó. (copani santo). Localitate în Ungaria (Tolna), la SV de localitatea Tamási.

Kopparberg. Regiune administrativă în partea centrală a Suediei, cu centrul la Gävle.

Koppenhaga. v. Copenhaga.

Koppigen. (copigăn). Localitate în NV Elveţiei, la NE de capitala Berna şi la SE de oraşul Solothurn.

Kopriva. Localitate în V Croaţiei, aproape de graniţa cu Italia, la SV de Ljubljana.

Koprivec. (copriveţ). Localitate în N Bulgariei, pe râul Lom, la S de oraşul Ruse.

Koprivnica. (koprivniţa). Localitate în N Croaţiei, aproape de graniţa cu Ungaria, pe râul Cesma, afluent al Dravei.

Koprivnički Bregi. (coprivnici chii breghii). Localitate în Croaţia, la SE de oraşul Koprivnica.

Koprivnički Ivanec. (coprivnici chii ivaneţ). Localitate în Croaţia, la NE de oraşul Koprivnica.

Koprivstica. (coprivstiţa). Localitate situată aproximativ în centrul Bulgariei, la E de Sofia şi la NV de oraşul Plovdiv.

Koprova. Pârâu în Munţii Tatra (Slovacia), subafluent al râului Vag.

Koprova Dolina. Râu în N Slovaciei, cu izvoare în Munţii Carpaţi.

Kopstal. Localitate în S Luxemburgului, la NV de capitala Luxembourg.

Korab. Vârf (2 764 m) în NE Albaniei, situat în V Munţilor Šar (ce se întinde pe teritoriul a trei state, şi anume Albania, Serbia şi Macedonia).

Korall. v. Coralilor, Marea.

Koralpe. Munte (1 463 m) în SSE Austriei, la SV de oraşul Graz.

Korana. Râu în partea V a Croaţiei, afluent al râului Kulpa. Trece prin oraşul Karlovac.

Korangi. Oraş în S Pakistanului, la E de oraşul Karach, pe ţărmul Oceanului Indian.

Korat. 1. Podiş situat în centrul Thailandei. 2. v. Nakhon Ratchasima.

Korba. Localitate în partea central-estică a Indiei, la NE de oraşul Nagpur. Este centru al industriei aluminiului şi de exploatare a cărbunelui.

Korbach. (corbac). Localitate în Germania, la VSV de oraşul Kassel.

Korbous. Localitate în NE Tunisiei, pe ţărmul E al golfului Tunisiei (Marea Mediterană), la E de Tunis.

Korbovo. Localitate în E Serbiei, pe Dunăre, la graniţa cu România (în zona satului Deveselu).

Korbu. (corbu). Localitate în N Moldovei, la NV de oraşul Bălţi.

Korçë (Korça). (corce, corcia). Oraş în SE Albaniei, la S de Lacul Ohrida, cu circa 70 000 loc. Constituie piaţă agricolă şi centru huilifer.

Korcsincsocsi. (corcinciocii). Localitate în NE Chinei, la NV de oraşul Csangcsun.

Korcsincohoucsi (Kancsika). (corcin cohoucii, cancica). Localitate în NE Chinei, la N de oraşul Shenyang.

Korcsinjucsungcsi. (corcin giuciungcii). Localitate în NE Chinei, la NV de oraşul Csangcsun.

Korčula. (corciula). 1. Insulă croată în E Mării Adriatice, în apropierea ţărmului dalmatic, în suprafaţă de 276 kmp. Relieful este deluros (568 m altitudine), cultivându-se măslini, citrice, viţă de vie şi turismul este dezvoltat. 2. Localitate situată în E insulei cu acelaşi nume. 3. Canal natural marin situat între insulele croate Korčula (la S) şi Hvar (la N).

Kordofan (Kurdufan). Regiune naturală în partea central-vestică a Sudanului, între valea Nilului (la E) şi regiunea Darfur (la V), acoperită cu nisip (500-1 000 m altitudine), din care apar înălţimi stâncoase până la 1 460 m (vf. Temadinga). Este fragmentată de mai multe ueduri. Aşezările principale sunt: Al-Ubayyid şi An-Nuhud.

Korea. v. Coreea.

Koreacilor, Munţi. Munţi în extremitatea E a Siberiei (Rusia), la N de peninsula Kamceatka, cu altitudinea maximă în vârful Ledeanaia (2 562 m).

Koreak. Vulcan (3 456 m) situat în SE peninsulei Kamceatka (Siberia-Rusia).

Koregaon. Localitate în V Indiei, pe râul Krishna, la SE de oraşul Mumbai şi de oraşul Poona.

Korenovszk. (corenovsc). Localitate în S Rusiei europene, la NE de oraşul Krasnodar.

Korf. Localitate aflată în NE peninsulei Kamceatka (Siberia-Rusia).

Korfu. V. Kerkyra (Kerkira).

Korgoz. Localitate în S Turciei asiatice, pe ţărmul Mării Mediterane, la SV de oraşul Mersin.

Korgun. Localitate în NNV Turciei asiatice, la NE de capitala Ankara.

Korhogo. Oraş în partea de N a Republicii Côte d'Ivoire, la 500 km NNV de Abidjan, cu circa 100 000 loc. A fost fondat în secolul al XIV-lea, fiind centru comercial.

Kori (Kori Kreek). (corii cric). Golf al Mării Arabiei (Oceanul Indian) situat în V Indiei, în apropierea graniţei cu Pakistan.

Koriask. District autonom în Rusia, în N peninsulei Kamceatka, în suprafaţă de 301 500 kmp şi circa 40 000 loc. Centrul administrativ este Palana. Relieful este muntos (2 562 m maxim), climatul este subarctic, vegetaţia de tundră; se cresc reni şi se extrage cărbunele.

Kori Creek. v. Kori.

Koridallósz (Szkaramangá). (coridalos, scaramanga). Munte situat la V de capitala Greciei, Atena.

Kórinthos. v. Corint.

Köris-hegy. (cheoriş-hegi). Vârf (709 m) în NV Munţilor Bakony din Ungaria.

Köris-patak. (cheoriş potoc). Pârâu în V Ungariei, subafluent al râului Rába.

Korita. Localitate în SSV Sloveniei, aproape de hotarul cu Slovenia.

Koritnyani. (coritnianii). Localitate în V Ucrainei, la SE de oraşul Uzsgorod.

Koriyama. (corii iama). Oraş în Japonia (Honshu), la 40 km SE de Fukushima, cu peste 310 000 loc. Centru industrial.

Korjak. (coriac). 1. v. Koreacilor, Munţi. 2. v. Koriask.

Korjaskaia Sopka. (coriascaia sopca). Vârf (4 750 m) în E peninsulei Kamceatka (Siberia-Rusia).

Korkino. Oraş în V Siberiei (Rusia), la SE de oraşul Celeabinsk.

Kormazi. Localitate în ESE Republcii Moldova, la SE de capitala Chişinău.

Korkodon. Localitate în E Siberiei (Rusia), pe fluviul Kolîma.l SE de oraşul Zirianka.

Korkuteli. (corcutelii). Localitate în SV Turciei asiatice, la NV de oraşul Antalya.

Korla. Oraş în NV Chinei, la SV de oraşul Ürümqi, la SV de lacul Bosten (Bagras).

Korlát. (corlat). Localitate în NNE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NE de oraşul Miskolc şi la V de oraşul Sátoraljaújhely.

Korli. (corlii). Localitate în E Indiei, pe râul Indravati, la SE de oraşul Nagpur.

Korliki. (corlichii). Localitate în Siberia (Rusia), pe un afluent al fluviului Obi, la NNV de oraşul Tomsk.

Kormakiti. (cormachitii). Cap în N insulei Cipru, în Marea Mediterană.

Kormanga. Localitate în N Rusiei europene, la V de lacul Pjaozero.

Körmend. (cheormend). Localitate în V Ungariei (Vas), la S de oraşul Szombathely.

Kormovoje. (cormovoie). Localitate în S Rusiei europene, la SV de oraşul Eliszta.

Kornat (Kornati). Insulă în Marea Adriatică, aparţinând de Croaţia, situată la SE de insula Dugi Ootk.

Kornesti. (corneşti). Localitate în V Republcii Moldova, la NV de capitala Chişinău.

Korneuburg. (cornoiburg). Oraş în Austria, pe Dunăre, la NV de capitala Viena.

Kornić. (cornic). Localitate în V insulei Krk (Croaţia).

Kórnok. Localitate în V Poloniei, la SE de oraşul Poznan.

Kornwestheim. (cornvesthaim). Oraş în SV Germaniei, pe râul Neckar, la NE de oraşul Stuttgart.

Környe. (cheornie). Localitate în NNV Ungariei (Komárom-Esztergom), la V de oraşul Tatabánya.

Koro. 1. Mare a Oceanului Pacific situat în interiorul arhipelagului Fiji. 2. Insulă din cadrul arhipelagului Fiji, la NE de insula Viti Levu şi la SE de insula Vanua Levu, în Marea Koro.

Köroglu-Dagi. (cheoroglu daghii). Munţi în NV Turciei europene, la SE de Munţii Pontici de Vest.

Korogwe. (corogve). Localitate în NE Tanzaniei, la V de oraşul Tanga.

Kórógy-ér. (corogii i er). Râu în SE Ungariei, la NE de oraşul Szentes.

Korolevo. Localitate în V Ucrainei, la graniţa cu România şi Ungaria, pe Tisa.

Köröm. (cheoreom). Localitate în NNE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la SE de oraşul Miskolc.

Koromačno. (coromaci no). Localitate în SE peninsulei Istria (Croaţia), pe ţărmul golfului kvarner (Marea Adriatică).

Koromandel. v. Coromandel.

Korónia. Lac de acumulare în NE Greciei, la NE de oraşul Salonic.

Koroncó. (coronţo). Localitate în NV Ungariei (Győr-Moson-Sopron), la SV de oraşul Győr.

Koronowo. (coronovo). Hidrocentrală în NNV Poloniei, pe râul Brda, la N de oraşul Bydgoszcz.

Korop. Localitate în NE Ucrainei, la NE de capitala Kiev.

Koror. 1. Insule în Oceanul Pacific, în cadrul insulelor Palau. 2. Oraş, centrul administrativ al statului insular Belau (S.U.A.), în Oceanul Pacific, la E de Filipine. Se găseşte în S insulei Babelthuap.

Kórós. (coroş). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), la SV de oraşul Pécs.

Körös. (cheoreoş). Râu (560 km lungime şi 27 534 kmp suprafaţa bazinului) în E Ungariei. v. şi Criş.

Körös-ér. (cheoreoş i er). Braţ (derivaţie) al Crişului în SE Ungariei.

Kőrös-ér. (cheoreoş i er). Braţ (derivaţie) al Tisei în E Ungariei.

Kőröshegy. (cheoreoş hegi). Localitate în Ungaria (Somogy), la S de lacul Balaton şi la SV de oraşul Siófok.

Körösladány. (cheoreoş lodani). Localitate în E Ungariei (Békés), pe Criş, la N de oraşul Békéscsaba.

Körösnagyharsány. (cheoreoş nagi horşani). Localitate aflată în E Ungariei (Békés), pe Crişul Repede, la NE de oraşul Békéscsaba şi la SV de oraşul românesc Oradea.

Körösszakál. (cheoreoş socal). Localitate în E Ungariei (Hajdú-Bihar), la E4d localitatea Komádi, în dreptul oraşului românesc Oradea.

Körösszegapáti. (cheoreoş seg opatii). Localitate în E Ungariei, la E de localitatea Komádi, la graniţa cu România (în dreptul oraşului Oradea).

Köröstarcsa. (cheoreoş torcio). Localitate în E Ungariei (Békés), pe Criş, la la NV de oraşul Békéscsaba.

Kőröstetétlen. (cheoreoş tetietlen). Localitate în Ungaria (Pest), situată între oraşele Cegléd (la NV), Szolnok (la NE) şi Nagykőrös (la SV).

Körösújfalu. (cheoreoş uifolu). Localitate în SE Ungariei (Békés), pe Sebes-Körös (Crişul Repede), situată la NE de oraşul Békéscsaba.

Körösvidék. (cheoreoş vidiec). Regiune naturală în SE Ungariei, în zona pe unde curg Crişurile de pe teritoriul României pe teritoriul Ungariei.

Korosztyeny. (corostienii). Oraş situat în Ucraina, la NV de capitala Kiev.

Koro-Toro. Localitate în VNV Ciadului, pe Bahr-el-Ghazal, la NE de lacul Ciad şi la NE de oraşul Fort Lamy.

Koroyanitu. (coronianitu). Vârf (1 195 m) în V insulei Viti Levu (Fiji).

Korpád. (corpad). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), la NV de oraşul Miskolc.

Korpavár. (corpovar). Localitate în V Ungariei (Zala), situată la N de oraşul Nagykanizsa, pe canalul Principális.

Korpilahti. Localitate în S Finlandei, pe malul NV al lacului Päijänne, la SV de oraşul Jyväskyläs.

Korpo. Localitate situată în V insulei Gylt (Finlanda), la strâmtoarea Skiftet Kihti.

Korpona. 1. Râu în SSV Slovaciei, afluent al râului Ipoly iar acesta al Dunării. 2. v. Krupina.

Korsakov (Korszakov). Oraş situat în S insulei Sahalin (Rusia), la strâmtoarea La Perouse.

Korschenbroich. (corşenbroic). Localitate în V Germaniei, aflată la E de oraşul Mönchengladbach.

Korsnäs. (corsnes). Localitate în VSV Finlandei, pe ţărmul golfului Botnic, la SSV de oraşul Vaasa.

Korsnes. Localitate în NV Norvegiei, la strâmtoarea Vestfjorden, la SV de oraşul Narvik.

Korsør. Oraş în V insulei daneze Sjaelland, la strâmtoarea Beltul Mare.

Korsze. (corse). Localitate în NE Poloniei, la V de lacul Mamry şi la NE de oraşul Olsztyn.

Korte. Localitate în NV peninsulei Istria (Slovenia), în SV Sloveniei, la S de oraşul Koper.

Körteles. (cheorteleş). Vârf (264 m) situat lângă capitala Ungariei, Budapesta.

Kortemark. Localitate în V Belgiei, la S de oraşul Ostende.

Korten. Localitate în E Bulgariei, pe râul Tundzsa, la SV de oraşul Sliven.

Korti. (cortii). Localitate în N Sudanului, pe Nil, la NV de oraşul Atbara.

Kortrijk (Courtrai). (cortriic, curtre). Oraş în Belgia, pe râul Leie, cu circa 80 000 loc. A fost atestat documentar în 1190, fiind centru comercial şi al industriei textile. v. Courtrai.

Körtvéljes. (cheortvieieş). Vârf (480 m) în Munţii Vértes situaţi în NV Ungariei.

Download 1,25 Mb.

Do'stlaringiz bilan baham:
1   ...   12   13   14   15   16   17   18   19   ...   22




Ma'lumotlar bazasi mualliflik huquqi bilan himoyalangan ©hozir.org 2024
ma'muriyatiga murojaat qiling

kiriting | ro'yxatdan o'tish
    Bosh sahifa
юртда тантана
Боғда битган
Бугун юртда
Эшитганлар жилманглар
Эшитмадим деманглар
битган бодомлар
Yangiariq tumani
qitish marakazi
Raqamli texnologiyalar
ilishida muhokamadan
tasdiqqa tavsiya
tavsiya etilgan
iqtisodiyot kafedrasi
steiermarkischen landesregierung
asarlaringizni yuboring
o'zingizning asarlaringizni
Iltimos faqat
faqat o'zingizning
steierm rkischen
landesregierung fachabteilung
rkischen landesregierung
hamshira loyihasi
loyihasi mavsum
faolyatining oqibatlari
asosiy adabiyotlar
fakulteti ahborot
ahborot havfsizligi
havfsizligi kafedrasi
fanidan bo’yicha
fakulteti iqtisodiyot
boshqaruv fakulteti
chiqarishda boshqaruv
ishlab chiqarishda
iqtisodiyot fakultet
multiservis tarmoqlari
fanidan asosiy
Uzbek fanidan
mavzulari potok
asosidagi multiservis
'aliyyil a'ziym
billahil 'aliyyil
illaa billahil
quvvata illaa
falah' deganida
Kompyuter savodxonligi
bo’yicha mustaqil
'alal falah'
Hayya 'alal
'alas soloh
Hayya 'alas
mavsum boyicha


yuklab olish