Implications for the development

Dificultăți și perspective privind formarea specialiștilor la programele din domeniul pa-
trimoniului cultural. 
Învățământul superior din Republica Moldova reprezentă un fundament 
pentru pregătirea specialiștilor în domeniul identificării, cercetării, conservării și valorificării 
patrimoniului cultural material și imaterial. 
Din păcate, actualmente el se confruntă cu numeroase dificultăți. Iată câteva dintre ele:
În opinia noastră, din motivul insuficienței locurilor de muncă, specialiștii pregătiți în 
instituțiile superioare de învățământ din Republica Moldova nu sunt încadrați în activitatea pro-
12
https://arte.upsc.md/admitere/master-programul-de-studiu-management-in-arte/ (accesat la
10 iulie 2020).
13
http://admitere.usm.md/wp-content/uploads/Filosofie-antropologie-%C8%99i-management-
cultural (accesat la 02 august 2020)
14
https://usm.md/wp-content/uploads/Managementul-patrimoniului-cultural (accesat la 02 august 
2020).
15
https://utm.md/procesul-de-studii/masterat/domenii-si-programe-de-masterat/ (accesat la 10 iulie 
2020).
16
https://utm.md/subdiviziuni-universitare/facultati/facultatea-textile-si-poligrafie/ (accesat la 10 
august 2020).

---

Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine
~ 512 ~
fesională pe specialitatea obținută. 
Totodată, până astăzi doar Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice pregătește specialiști 
în conservarea și restaurarea patrimoniului. Din aceste considerente, acțiunile de acest gen obli-
gă invitarea restauratorilor cu experiență practică din afara țării.
Numărul mic al locurilor bugetare care este oferit la admitere de către Guvern pentru 
specialitățile culturologice în ultimii ani este în descreștere. Ținând cont de interesul scăzut 
al absolvenților de liceu pentru studii cu taxă la aceste specialități, universitățile întâmpină 
dificultăți in formarea grupelor academice la Ciclul I – Licență. Nu este mai bună nici situația la 
Ciclul II – Master. În condițiile autonomiei financiare a universităților, cheltuielile pentru studii 
urmează a fi acoperite, în mare parte, de către universitate și beneficiar. Reieșind din faptul că 
posibilitățile economice de care dispun universitățile de stat sunt reduce, taxele de studii sunt 
mari. În acest context, pentru sporirea numărului de tineri ce doresc să facă programe de master 
în patrimoniu, o soluție ar fi cointeresarea instituțiilor angajatoare în sprijinirea financiară a 
pregătirii viitorilor specialiști. 
Factorul demografic își lăsă o amprentă puternică asupra numărului de pretendenți la admi-
tere, în ansamblu, creând și mai multe impedimente pentru deschiderea unor grupe noi în anii 
următori. 
Așadar, la nivelul autorităților centrale din Republica Moldova e necesară elaborarea unei 
Concepții naționale privind învățământul etnocultural și multicultural. Reieșind din faptul că 
Nomenclatorul domeniilor de formare profesională și al specialităţilor pentru pregătirea cadre-
lor în instituţiile de învăţământ superior, ciclul I, nu are specialități din domeniul patrimoniului 
cultural, considerăm oportună includerea în planurile de studii la programele 
Istorie, Arheologie, 
Pedagogie, Arte plastice, Design, Muzică, Dans popular
etc. a disciplinelor ce valorifică patri-
moniul cultural național și universal. Totodată, e necesară realizarea disciplinelor respective în 
calitate de cursuri opționale la treapta de liceu. 
Evident, probleme similare sunt consemnate și la specialitățile etnologice, antropologice, is-
torice, culturologice din cadrul instituțiilor de învățământ superior din celelalte state post sovie-
tice. Astfel, Universitățile din Moscova, Sankt-Petersburg, Samara, Kirov, Omsk, Minsk, unde se 
realizează formarea specialiștilor în domeniile menționate, se constată: interesul scăzut al tineri-
lor pentru cercetări în domeniu, numărul redus de locuri pentru angajare, prezența unui număr 
mic de discipline din domeniul patrimoniului cultural în programe universitare înrudite, resurse 
financiare limitate pentru realizarea investigațiilor de teren etc.
17
. În acest context, pentru spo-
rirea eficienței pregătirii cadrelor calificate în domeniu e necesară și studierea experienței altor 
universități, atât din spațiul ex-sovietic, cât și din Occident.