Implications for the development

Deceniului ONU pentru dezvoltare culturală (1988–1997)
. Principiile privind 
influența culturii asupra relevanței, succesului și sustenabilității politicilor de dezvoltare au fost 
reconfirmate în 1995 de Comisia Mondială pentru Cultură și Dezvoltare culminând cu raportul 
original 
„Diversitatea noastră creativă”
a Comisiei mondiale pentru cultură și dezvoltare (1995)
1
, 
și apoi ancorate în 1998 la Conferința interguvernamentală privind politicile culturale pentru 
dezvoltare de la Stockholm.
Declarația universală privind diversitatea culturală, adoptată de Conferința generală a 
Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură la cea de-a treizeci și una sesiu-
ne de la Paris din 2 noiembrie 2001, a reafirmat angajamentul de a respecta diversitatea creativă 
ca fundament al dezvoltării
2
.
Agenda pentru Cultură 21
, cunoscută și sub numele de Cultura 21, este un program elaborat 
în 2002-2004 de organizația internațională United Cities and Local Government, organizație, 
care reunește orașe, autorități locale și regionale și asociații municipale. Acesta este primul docu-
ment adresat comunității mondiale în care sunt puse bazele dezvoltării orașelor și comunităților 
municipale prin cultură. O parte a programului constă în adăugarea culturii ca al patrulea pilon 
conceptual al dezvoltării durabile în guvernanță, ai cărui trei piloni istorici sunt mediul, inclu-
ziunea socială și economia
3
. Legătura dintre cultură și dezvoltare a fost reiterată în Convenția 
UNESCO din 2005 asupra protecția și promovarea diversității expresiilor culturale
4
.
În septembrie 2015, ONU a adoptat Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD)
5
, cunoscu-
te formal sub numele de 
Transformarea lumii noastre: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă
. 
Agenda 2030, a deschis noi oportunități pentru integrarea culturii în politicile de durabilitate 
socială, economică și de mediu, prin soluții inovatoare și creative. UNESCO, fiind singura struc-
tură ONU cu mandat cultural, este convinsă, că această recunoaștere fără precedent a rolului 
culturii marchează un pas extrem de important către construirea unui viitor mai bun.
Protejarea și promovarea culturii nu este doar un obiectiv aparte (11.4 – Consolidarea și 
susținerea financiară a eforturilor de conservare și salvgardare a patrimoniului cultural și 
natural), ci și o modalitate de a atinge o serie de obiective de dezvoltare durabilă (ODD). Obiec-
tivele de dezvoltare durabilă ale ONU pentru 2030, presupun faptul că cultura ar trebui să fie o 
1
Our creative diversity: report of the World Commission on Culture and Development, 1995, https://
unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000101651 (accesat la 28 august 2020).
2
UNESCO Universal Declaration on Cultural Diversity, 2001, http://portal.unesco.org/en/ev.php-
URL_ID=13179&URL_DO=DO_TOPIC&URL_SECTION=201.html (accesat la 28 august 2020).
3 
Agenda 21 for culture. United Cities and Local Governments-Committee on culture, 2004 http://
www.agenda21culture.net/sites/default/files/files/documents/multi/ag21_en.pdf (accesat la 28 
august 2020).
4
The Convention on the Protection and Promotion of the Diversity of Cultural Expressions, UNESCO, 
2005 https://en.unesco.org/creativity/convention (accesat la 28 august 2020).
5
The Sustainable Development Goals (SDGs), 2015 https://www.undp.org/content/undp/en/home/
sustainable-development-goals.html (accesat la 28 august 2020).

---

Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine
~ 454 ~
parte integrantă a politicilor care luptă împotriva sărăciei, promovează educația, egalitatea de 
gen și urbanizarea durabilă și construiesc societăți pașnice care respectă drepturile universale 
ale omului. Obiectivele ONU de dezvoltare durabilă solicită un accent mai mare pe prevenirea 
conflictelor și pe rolul organizațiilor societății civile în construirea unei lumi durabile. Aceasta 
este cea mai cuprinzătoare agendă culturală pe care a văzut-o vreodată lumea.
Cultura, inclusiv patrimoniul material și imaterial, precum și industriile culturale și creative, 
este un sector în sine și contribuie, de asemenea, la dezvoltarea durabilă prin interacțiunea cu 
acești trei piloni fundamentali. Cultura este atât un mijloc cât și un scop al dezvoltării durabile. 
Acțiunile culturale care prioritizează procesele participative și soluțiile locale, încurajează impli-
carea comunității și contribuie indirect la aspirații mai largi pentru pace, impact social
6
, sublini-
ază directorul general al UNESCO, Audrey Azoulay.
Astfel, UNESCO de multă vreme pledează pentru o recunoaștere mai largă a rolului culturii 
în dezvoltare și sprijină obiectivele de dezvoltare durabilă printr-un număr mare de programe și 
cercetări în următoarele domenii: educație, științe naturale, științe sociale și umane, comunicare 
și informare, inclusiv cultură. Peste 30% din buget organizației sunt alocate anual pentru imple-
mentarea acestor programe, dintre care doar 8% sunt alocate programelor culturale.
În ultimul deceniu, statisticile, indicatorii și datele pentru sectorul culturii, precum și 
activitățile operaționale, au subliniat că cultura poate fi un motor puternic de dezvoltare cu 
consecințe sociale, economice și de mediu pentru întreaga comunitate. Contribuția sectorului 
cultural la dezvoltarea economiei și ca rezultat – lupta împotriva sărăciei capătă o importanță 
deosebită. Patrimoniul cultural, industriile culturale și creative, turismul cultural durabil și in-
frastructura culturală pot servi drept instrumente strategice de generare a veniturilor, în special 
în țările în curs de dezvoltare, având în vedere moștenirea lor culturală adesea bogată și surse de 
forță de muncă semnificative. Industriile culturale și creative, sunt unele dintre sectoarele cu cea 
mai rapidă creștere din lume, care pot oferi venituri celor mai sărace și mai vulnerabile pături 
sociale. Promovarea acestui sector necesită investiții capitale limitate, implică costuri reduse și 
poate avea un impact direct asupra păturilor sociale vulnerabile, inclusiv a femeilor
7
.
O etapă importantă în evaluarea contribuției culturii la dezvoltarea socio-economică sunt 
Indicatorii tematici ai culturii UNESCO (Cultura | 2030)
8
, recent elaborați și publicați în noiem-
brie 2019, care reprezintă un sistem de indicatori tematici, al căror scop constă în măsurarea și 
monitorizarea progresului, care aduce contribuții culturale la implementarea la nivel național și 
local a obiectivelor și țintelor Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. 
În cadrul evaluării se va măsura rolul culturii ca domeniu distinct și contribuția transversală 
a culturii la diverse ODD și domenii politice. Indicatori Cultura | 2030 oferă un cadru conceptual 
și instrumente metodologice pentru țări și regiuni pentru a evalua contribuția culturii la ODD, 
ca parte a mecanismelor existente pentru punerea în aplicare a Agendei 2030 la nivel național 
sau local. Dovezile colectate vor servi drept bază pentru luarea de decizii și politici, precum și 
pentru acțiuni operaționale, atât în sectorul cultural, cât și în alte sectoare. Prin utilizarea re-
petată a acestor instrumente de măsurare, această inițiativă va permite țărilor și orașelor să își 
monitorizeze progresul în ceea ce privește rezultatele politicii lor și eficacitatea sau credibilitatea 
politicilor în sine. „Cultura/2030” va ajuta țările și orașele să își evalueze propriile progrese și să 
evalueze rezultatele politicilor lor. Utilizarea indicatorilor de evaluare