Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 449 ~
sitare sugerează în general comportamente similare cu ale altor tipuri de muzee, chiar dacă la un
nivel ceva mai redus.
University Museums Group, o asociație a muzeelor britanice a realizat o cercetare în cursul
lunii aprilie 2020 cu privire la impactul COVID-19 asupra muzeelor universitare, atât în termeni
de impact imediat, cât și de impact pe durată lungă
30
. Scopul vizat a fost acela de a obține o ima-
gine realistă asupra situației și de a proiecta o poziție în privința susținerii intereselor muzeelor
universitare. Este de apreciat rapiditatea cu care UMG a reacționat și a început să înregistreze
impactul crizei pandemice și mai ales acuratețea rezultatelor, care pun în evidență nu doar preo-
cupările din acest moment, ci și pe cele pe termen lung, dintre care unele sunt comune întregului
sector muzeal, în timp ce altele sunt strâns legate de evoluția domeniul învățământului superior.
Documentul conține și o secțiune de analiză a oportunităților care pot fi valorificate de muzeele
universitare pentru recuperare și dezvoltare.
Rezultatele analizei realizate în privința a 21 muzee și galerii, reprezentând 10 universități,
475 angajați și 4,2 milioane de vizitatori
31
au fost următoarele: în mod cert, activitatea muzeelor
a fost afectată la nivelul fiecărui departament; 14 instituții din cele 21 s-au închis în perioada
pandemiei (unele nu sunt nici acum deschise – n.m.); blocarea recrutării de personal a pus în
pericol aspecte ale activității prezente, dar va avea impact și pe viitor; în unele cazuri, muzeele
au renunțat la colaborarea cu voluntarii (cu impact social dar și asupra cantității și diversității de
activități inițiate de muzeu); proiectele asumate pentru acest an au fost fie suspendate, fie întâr-
ziate; departamentele de conservare și-au încetat și ele activitatea; accesul la colecții în vederea
cercetării, predării sau ca formă de recreere a fost compromise major; accesul muzeelor la aju-
toare financiare este în continuare limitat și inconsistent iar impactul financiar asupra domeniul
nu poate fi încă estimat; muzeele au exprimat o preocupare față de situația angajaților, starea
colecțiilor și, în general, progresul cunoașterii; distanțarea socială nu doar că a redus numărul
vizitatorilor fizici, acolo unde muzeele și colecțiile au rămas deschise, dar pe viitor se așteaptă la o
reticiență a vizitatorilor în legătură cu programele de învățare față în față (presupun interacțiune,
atingerea obiectelor etc); au existat câteva instituții care au înregistrat creșteri în ceea ce privește
audiența online și participarea la programe digitale.
Concluziile cercetării recomandă muzeelor obținerea unui impact social prin forme noi de
colaborare, creșterea relevanței discursului, inclusiv prin implicarea în cercetările privind CO-
VID-19. De asemenea, se arată nevoia creșterii rolului educațional prin proiecte având la bază
colecțiile digitale, digitalizarea fiind văzută ca având potențialul de a crește accesul la colecții, cu
beneficii în domeniul cercetării. Ce trebuie să mai facă muzeele universitare (și nu numai)? Pen-
tru a putea fructifica aceste oportunități, muzeele trebuie să facă demersuri (
advocacy
) pentru
a-și asigura suport financiar pentru proiecte, accentuând importanța lor în domeniul predării,
cercetării și
Do'stlaringiz bilan baham: