Implications for the development

Tab. 5. Populaţia activă și pasivă a Basarabiei conform recensământului din 29 decembrie 
1930
26
:
Categorii 
de 
populaţie
Basarabia
Populaţia rurală
Populaţia urbană
În mii loc.
%
În mii loc.
%
În mii loc.
%
Populaţia totală 2.863,4
100,0
2.493,3
100,0
370,1
100,0
Populaţia activă 1.648,6
57,6
1.468,6
58,9
180,0
48,6
Populaţia pasivă 1.214,8
42,4
1.024,7
41,1
190,1
51,4
Din punctul de vedere al ocupaţiei, populaţia Basarabiei interbelice era grupată în două mari 
categorii. Locuitorii care, indiferent de situaţia lor socială, aveau o activitate propriu-zisă sau 
exercitau o funcţie în procesul general al producţiei de bunuri, formau categoria populaţiei acti-
ve. Ceilalţi locuitori care, din motivul incapacităţii de fapt sau a situaţiei lor biologice (vârstă, sex, 
invaliditate), nu interveneau în procesul economic decât în calitate de consumatori, situându-se 
astfel în sarcina primei categorii, constituiau populaţia pasivă sau inactivă
27
.
Din cei 2.863,4 mii de locuitori ai Basarabiei atestaţi la recensământul din 1930, 1.648,6 mii 
sau 57,6% din total constituiau categoria populaţiei active, încadrată efectiv în procesul general 
al producţiei de bunuri, materiale sau culturale, timp în care ceilalţi 1.214,8 mii de locuitori, sau 
42,4% se aflau în afara acestui proces. Procentul populaţiei active în mediul rural al Basarabiei 
era superior celui din mediul urban, precum și mediilor întrunite. Din totalul populaţiei rurale 
de 2.493,3 mii de locuitori, populaţia activă constituia 1.468,6 mii sau 58,9%, în timp ce în me-
diul urban al Basarabiei categoria populaţiei active alcătuia doar 180,0 mii din totalul celor 370,1 
mii locuitori urbani, ceea ce echivala cu 48,6% din totalul populaţiei urbane.
24
N. P. Arcadian, 
Industrializarea României. Studiu evolutiv-istoric, economic şi juridic
. Ediţia a II-a, 
Bucureşti: Imprimeria Naţională, 1936, p. 181.
25
Ibidem.
26
Enciclopedia României. Vol. III: Economia naţională. Cadre şi producţie
, Bucureşti: Imprimeria 
Naţională, 1939, p. 1055.
27
D. C. Georgescu, 
Populaţia satelor româneşti
, in : „Sociologie românească”, an. II, nr. 2-3, februarie-
martie 1937, p. 70-71.

---

Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 429 ~
Comparativ cu aceiași indici ai României, proporţia populaţiei active a Basarabiei era inferi-
oară mediei pe ţară, atât în mediile întrunite (57,6% populaţie activă în Basarabia faţă de 58,4% 
a României), cât și în mediul rural (58,9% faţă de 60,5%) și cel urban (48,6% faţă de 50,2%)
28
. 
Precum se observă, variaţiile oscilau în limite destul de apropiate, deoarece între provinciile Ro-
mâniei interbelice nu a existat o diferenţă esenţială în structura profesională a populaţiei.
În intervalul de timp cuprins între recensământul din 28 ianuarie 1897 şi cel din 1930, 
proporţia populaţiei active a Basarabiei a sporit de la 21,1% la 57,6% din total, sau cu 36,5%. 
Confruntarea rezultatelor celor două recensăminte la capitolul în cauză nu sunt însă concluden-
te, deoarece nu a prezidat o concepţie unitară și o metodă uniformă de definire a noţiunii de 
„populaţie activă”.
Astfel, dacă la recensământul din 1897 auxiliarii nu au fost incluși la categoria populaţiei acti-
ve, atunci în 1930 în respectiva categorie au fost cuprinse atât persoanele care exercitau o profesie 
propriu-zisă, precum și acea parte a populaţiei care nu dispunea de vreo activitate pe cont pro-
priu și nici nu era remunerată pentru munca efectuată, constituind categoria membrilor familiei, 
auxiliari în profesia capului de gospodărie sau de menaj
29
. Acest fapt explică proporţia destul de 
ridicată a populaţiei active în mediul rural al României interbelice, precum și al Basarabiei în 
speţă, având în vedere că populaţia rurală, comparativ cu celelalte clase profesionale, era ocupată 
aproape exclusiv cu exploatarea solului, categorie de ocupaţie în care auxiliarilor le revenea un 
rol deosebit de important.
Considerată pe clase de profesiuni, din totalul de 2.863,4 mii de locuitori ai Basarabiei, în-
registraţi la recensământul din 29 decembrie 1930, ocupaţia majorităţii zdrobitoare a acesteia 
în număr de 2.363.707 locuitori sau 82,5% din total o constituia exploatarea solului. Ocupaţia a 
99.546 locuitori sau 3,5% din total o constituia comerţul și 98.981 sau 3,5% constituiau funcţio-
narii instituţiilor publice ale Basarabiei.
În industria textilă şi manufacturieră erau ocupate 50.095 persoane sau 1,7% din total, în 
transporturi – 38.855 sau 1,4% și 110.017 locuitori sau 3,8% din total erau antrenaţi în ocupaţii 
diverse. În asemenea branșe ale economiei naţionale precum industria metalurgică, alimentară, 
chimică, cea a lemnului, în construcţii, credit, agenţii de comerţ etc., cota populaţiei ocupate era 
sub 1,0 la sută
30
.
Privită pe judeţe, la recensământul din 1930 populaţia Basarabiei era repartizată pe clase de 
profesiuni în felul precum urmează.