Implications for the development

~ 424 ~
Tab. 1. Raportul procentual dintre săteni și târgoveţi în Basarabia (1856)
5
:
Judeţe
Săteni
Târgoveţi
Chișinău
54 %
46 %
Iași (Bălţi)
95 %
5 %
Orhei
96 %
4 %
Soroca
95 %
5 %
Hotin
90 %
10 %
Bender
90 %
10 %
Akkerman
73 %
27 %
Conform datelor statisticianului N. K. Moghileanski, în a doua jumătate a secolului al XIX-
lea, la fiecare 1.000 de locuitori ai Basarabiei 757 erau de profesie gospodari rurali, pădurari, 
pescari și vânători, 70 erau ocupaţi în diverse industrii, întreprinderi și meserii, 63 practicau co-
merţul, 44 erau servitori și salahori, 15 aveau diverse funcţii în serviciul public și în cel al statului, 
precum și practicau profesii libere, 10 erau angajaţi în armată, 7 erau clerici și slujbași bisericești, 
iar 36 aveau alte ocupaţii
6
.
Informaţii detaliate privind structura socio-profesională a populaţiei Basarabiei constituite 
pe parcursul secolului al XIX-lea, se conțin în materialele recensământului populaţiei Imperiului 
rus din 28 ianuarie 1897. Astfel, recensământul din 1897 a evidenţiat următoarea structură a 
populaţiei după principalele activităţi care îi asigurau existenţa (Tab. 2).
Din punctul de vedere al mediilor de locuire (rural-urban), ocupaţiile populaţiei Basarabiei 
prezentau diferenţe importante. Astfel, în mediul rural basarabean, agricultura era practicată de 
75,69% din totalul populaţiei rurale, în timp ce în mediul urban, aceeași activitate era practicată 
de numai 22,03% din populaţia orașelor. Tot în mediul urban, 18,13% din totalul populaţiei erau 
ocupaţi în diverse industrii de prelucrare, 3,34% în lucrările de construcţii, 4,02% în transport și 
comunicaţii și 21,29% în comerţ. De asemenea, 12,85% din populaţia urbană aveau ca activitate 
de bază serviciul privat, erau servitori sau muncitori cu ziua; alte 2,84% din populaţia urbană 
erau angajate în serviciul administrativ, poliţie și serviciul public, 2,68% practicau profesiile libe-
re și 1,16% aveau activităţi ecleziastice
7
.