Implications for the development

nu se potu admitte în limba română, că nu sunt romanice.
”
1
.
Acest dicționar nu corespundea cerințelor științei, deși autorii au terminat-o cu cel mai mare 
zel, avea să mărturisească Sextil Pușcariu în prefața primului volum din Dicționarul Limbii Ro-
mâne
2
.
Este greu de imaginat cum a fost perceput acest dicționar, care a forțat limba română, lati-
nizând-o excesiv. Cum a trecut de analiza academicienilor de specialitate din 
Academia Româ-
nă
? Cum de s-a permis tipografierea unui asemenea dicționar, care a făcut mai mult rău limbii 
române decât să o explice?
În perioada respectivă, circulau mai multe dicționare în țara noastră, precum cele trei pe care 
le menționăm în continuare:
- 
Dicționariu FRANCESO-ROMANU
(Cu note științifice, etimologice, istorice și lite-
rare, cele mai importante din limba franceză), în două volume. Autorul acestui dicționar este 
Theodoru Codresco
și prima ediție a apărut în anul 1859.
1
A. T. Laurian și J. C. Massimu, 
Glossariu care coprinde vorbele din limba română străine prin origine 
sau forma lor cum și cele de origine indouiosa,
Noua typographia a laboratoriloru romani, București, 
1871.
2
Sextil Pușcariu, 
Dicționarul Limbii Române
, Tomul I, partea I, București, 1913.
Fig. 2 Dicíonar Franceso – Român – 1876. Dictionnaire de Biographie Générale – 1859

---

Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 417 ~
- 
Dictionnaire de Biographie Générale. Depuis lest empsles plus anciens, jusqu
ʹ
en 
1870. 
Lucrare apărută la Paris în anul 1870 și publicată sub conducerea lui 
Léo Joubert
. În aceas-
tă lucrare sunt menționate și multe personalități române precum: C. Brâncoveanu, Jean Cantacu-
zino, Dimitrie Cantemir, Matei Corvin, Decebal, Alexandru Suțu, Traian, Ypsilanti etc.
-