Implications for the development

~ 392 ~
Valentin ARAPU
doctor în istorie, cercetător științific
Institutul Patrimoniului Cultural al MECC, Chișinău 
email: [e-mail]
IMPACTUL CIUMEI ASUPRA HABITATULUI UMAN: DISTANȚAREA FIZICĂ, 
IGIENA CORPULUI, PREJUDECĂȚI ŞI SUPERSTIȚII VESTIMENTARE 
ŞI ALIMENTARE (ASPECTE ISTORICE, ETNOLOGICE ŞI EPIDEMIOLOGICE) 
Summary.
The impact of the plague on human habitat: physical distance, body hygiene, cloth-
ing and food prejudices and superstitions (historical, ethnological and epidemiological aspects). 
The plague has had a disastrous impact on humanity, causing enormous damage in various areas. At 
the same time, the plague contributed to the modification of the human habitat, being imposed on the 
people the compliance of the physical distance, the hygiene of the human body, the sanitation of the 
urban and rural centers. During the Plague, prejudices and superstitions became more pronounced, 
reflected in people’s clothing and food preferences. Romanian folklore reflects the popular beliefs and 
remedies of magical medicine in an attempt to eradicate the Plague, including by consuming excess 
garlic which was also meant to protect people from evil forces, that bring disease and death. The sani-
tary culture and epidemiological knowledge of the Romanian peasants determined them to maintain 
cleanliness in individual living spaces and community habitats, and the persistence of multiple preju-
dices and superstitions was part of the collective mentality and imagination of communities, being an 
important part of Romanian spiritual heritage.
Keywords:
Plague, physical distancing, hygiene, prejudice, superstitions, history, ethnology, epi-
demiology.
Actualitatea. 
Epidemiile și pandemiile de Ciumă au lăsat o urmă adâncă în istoria umanității. 
La anumite etape ale civilizației, Ciuma a intervenit în mod brutal în cursul firesc al dezvoltării 
societății, provocând pierderi enorme și în mare parte irecuperabile. Impactul Ciumei asupra ha-
bitatului uman a fost unul de durată, având și repercusiuni adânci asupra vieții cotidiene, a cul-
turii sanitare, a preferințelor vestimentare și alimentare atât ale oamenilor feriți de plagă cât și a 
celor vindecați de molimă. Coroborând impactul epidemiilor în trecut cu cel exercitat în prezent 
de pandemia COVID-19, sesizăm anumite tangențe în modul de viață și comportamentul oame-
nilor în condițiile unor crize sanitar-epidemiologice. O realitate a lumii post-pandemice – după 
„Moartea Neagră” (1347–1351) – a fost faptul că noile generații nu erau atât de vulnerabile în fața 
Ciumei, respectiv, mortalitatea în rândul celor contagiați de molimă era foarte redusă
1
. Această 
constatare istorică din trecut reprezintă și o speranță de supraviețuire pentru oamenii de astăzi, 
marcați în același timp atât de statisticile epidemiologice îngrijorătoare, dar și de identificarea cât 
mai grabnică a remediului salvator, magic într-un fel, prin efectele sale curative de vindecare și 
de prevenire a virusului aducător de pierzanie și haos.