Implications for the development

~ 56 ~
Natalia PROCOP 
doctor în studiul artelor și culturologie
cercetător științific coordonator, Universitatea de Stat „Dimitrie Cantemir”, Chișinău
email: [e-mail]
LĂCAŞURILE DE CULT DIN CHIŞINĂU ÎN VIZIUNEA ARTIŞTILOR PLASTICI
Summary. The images of different churches in Chisinau in the vision of plastic artists. 
The 
construction of Chisinau in the modern period is closely connected with the erection of places of 
worship in the city, which is why the subject under investigation becomes current. In addition to 
the symbol churches of the city such as the Măzărache Church, Saints Archangels Michael and Ga-
briel, Saint Elijah, Holy Emperors Constantine and Helena churches, new places of worship as the 
Armenian Apostolic Church, Church of the Resurrection of the Savior, Church of the Ascension, Ro-
man Catholic Church Divine Providence, St. Panteleimon Church, Assumption Church, St. Nicholas 
Evangelical-Lutheran Church, Great Synagogue etc. were built in Chisinau too. The images of all these 
architectural monuments have created the inspiration for the next plastic artists: Veaceslav Ignatenco, 
Galina Cantor-Molotov, Ludmila Țonceva, Iraida Ciobanu and others, plastic artists, who dedicated 
their pictures to these monuments, working in plein-air. The paintings of the mentioned plastic artists 
differ by their own style. It was meant not only to educate the aesthetics in the society, but also to bring 
once again the urgent necessity for protection the cultural heritage in the view of the general public.
Keywords:
architecture, church, painting, urban landscape, Chisinau.
În urma „politicii imperiale de atragere în principat a coloniștilor transdanubieni”
1
, în 
Chișinăul secolului al XIX-lea se ridică mai multe edificii de cult. Astfel, pe lângă bisericile exis-
tente Măzărache (1742), Biserica-martir Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavriil (1747), Sfântul Ilie 
(1770 sau 1790), Sfinților Împărați Constantin și Elena (1777), se construiesc Biserica Arme-
nească apostolică (1803–1804), Biserica Învierea Mântuitorului (1803–1804), Biserica Înălțarea 
Domnului (1803–1804), Biserica Sfântul Gheorghe (1814–1819), Biserica Romano-catolică 
Providența Divină (1840–1843), Biserica Sfântul Panteleimon (1891), Biserica Adormirea Maicii 
Domnului (1892), Biserica Evanghelico-luterană Sfântul Nicolae (1834–1838), Sinagoga Mare 
(1816)
2
. Subiectul cercetării devine actual, context în care construcția orașului Chișinău este 
strâns legată de edificarea lăcașurilor de cult a urbei.
Biserica Sfinților Împărați Constantin și Elena a fost subiect des abordat de numeroși artiști 
plastici: Andrei Mudrea 
Biserica Sfinții Constantin și Elena
(1996–1997), Simion Moisei 
Biserica 
Constantin și Elena
(1997), Galina Cantor-Molotov 
Biserica Constantin și Elena
(1999), 2004, 
Arcadie Antoseac 
Biserica Sfinții Constantin și Elena
(2007), Iraida Ciobanu 
După ploaie
(2009), 
Veaceslav Ignatenco 
Biserica Constantin și Elena
(2016) ș.a.
Pictorița Galina Cantor-Molotov, absolventa Institutului de Teatru, Muzică și Film din 
Leningrad (1966–1971), specialitatea regizor-pictor la teatrul de păpuși, a dedicat bisericilor din 
Chișinău o bună parte a creației sale. 
Biserica Constantin și Elena
(1999), reprezintă o zi înso-
rită de vară, autoarea pictând tonalitatea roz a pereților, astfel păstrează trăsăturile specifice 
perioadei. La același subiect, cu compoziție similară, G. Cantor-Molotov revine mai târziu, 
redându-l în toamnă 
Biserica Constantin și Elena
(2004). În acest caz se observă deja schimbă-
rile în urma reparației edificiului de cult, culoarea exteriorului bisericii devenind de nuanță 
bej deschisă.
1
Sergius Ciocanu,