Implications for the development

Afacerea Lupoaica
În ianuarie 2020, o asociaţie constănţeană, „Verde Urban”, a publicat pe o reţea de socializare 
un filmuleţ realizat pe bulevardul Tomis, nr.49 A, acolo unde este deschis un şantier în vederea 
ridicării unei clădiri de birouri de către Bueno Comp SRL. Aceştia au reclamat existenţa unor 
buldozere care ar periclita un sit arheologic. „Un concurs de împrejurări (un aviz ciudat al 
ministrului Culturii, votul pentru al consilierilor locali) a dus la aprobarea dubioasă a acestui 
proiect de construire a unei clădiri lângă Tribunalul Constanţa, la 10 metri de Lupoaică şi la 
intrare în piaţa Ovidiu, peste vestigii arheologice de mare valoare istorică şi patrimonială.
Se observă în imagini ziduri antice, un posibil tunel… toate vor fi distruse de utilajele aduse 
într-o zi de sâmbătă, tocmai pentru a minimiza reacţiile oamenilor“.Facem precizarea că pe data 
de 18 septembrie 2019 Primăria Constanţa a emis autorizaţia de construire nr. 1552, pentru 
proiectul „Construire imobil S+P+3e-4e retras, birouri pentru organizaţii neguvernamentale și 
alimentaţie publică în suprafaţă de maximum 5% din aria construită desfășurată, împrejmuire 
teren și organizare de șantier”. În vara anului 2018 Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa 
a anunţat că nu este necesară efectuarea evaluării impactului asupra mediului pentru proiectul 
privind ridicarea imobilului de 4 etaje al lui Bueno Comp SRL. De asemenea, Bueno Comp SRL 
a obţinut, pe data de 6 noiembrie 2018, de la Primăria Constanţa, un act de urbanism. Este vor-
ba despre certificatul de urbanism nr. 4641, care constă în „Construire imobil s+P+3 etaje – 4 
etaj retras, cu destinaţia birouri pentru organizaţii neguvernamentale și alimentaţie publică în 
suprafaţa de maximum 5% din aria construită desfășurată, împrejmuire teren și organizare de 
șantier”. Terenul viitoarei investiţii are o suprafaţa de 718 mp și este situat pe bulevardul Tomis 
nr. 49 A – strada Traian, având numărul cadastral 242348. Acesta este deţinut de Stelian şi Liliana 
Bucovală şi Enache şi Carmen-Diana Bucovală, fiind situat în zona peninsulară, lângă Tribunalul 
Constanţa.
Direcția Județeană de Cultură Constanța, aflată în subordinea Ministerului Culturii, a permis 
descărcarea arheologică la săpăturile de lângă Lupoaică pentru toată suprafața terenului, deși 
raportul arheologilor propunea ca descărcarea de sarcină să fie făcută doar pentru o suprafață de 
430,15 mp. Concret, DJC a permis investitorului să sape pe toată suprafața terenului, inclusiv în 
zonele care nu erau cercetate și avizate de arheologi.
În anul 2016, arheologii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța au efectuat 
cercetarea arheologică pe terenul unde afaceristul Bucovală vrea să construiască un bloc de patru 
etaje. În urma cercetării, arheologii au propus în raportul final ca vestigiile găsite pe 39,01 mp 
de teren să fie conservate 
in situ
, iar pe o suprafață de 430,15 mp să se efectueze descărcarea 
arheologică.
Raportul arheologilor a fost aprobat în decembrie 2016 de Comisia Națională de Arheolo-
gie: „CNA aprobă raportul de cercetare arheologică. CNA solicită schimbarea propunerilor cu 
păstrarea 
in situ
a tuturor structurilor constructive identificate în urma cercetărilor arheologice”, 
13
Claudia CANDET, Virgil Lungu spune că Geamia Hunchiar nu are stabilită zonă de protecţie – In-
stanţa zice altceva în Ziua Marti, 15 Februarie 2011.

---

Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine
~ 488 ~
se arată în raportul Comisiei Naționale de Arheologie din 16 decembrie 2016. Practic, Comisia 
Națională de Arheologie a aprobat și suprafața de 430,15 mp pe care urma să fie făcută descărca-
rea de sarcină arheologică.
Totuși, în baza avizului dat de CNA, Direcția Județeană pentru Cultură Constanța a emis 
certificatul nr. 3\103\13.03.2017, prin care a dispus descărcarea de sarcină arheologică pe toa-
tă suprafața terenului de 718 mp, în afara zonei propusă de conservare 
in situ
, care măsoară, 
conform raportului, 39,01 mp. Ulterior, reprezentantul DJC a revenit și a transmis că zona care 
trebuie conservată 
in situ
are o suprafață de 48,5 mp, nu de 39,01 mp, așa cum apare în raportul 
muzeului. 
Scandalul a început în momentul în care investitorul care vrea să construiască un bloc de pa-
tru etaje în centrul vechi al Constanței, peste vestigiile cetății Tomis, a început să excaveze terenul 
și să care la marginea orașului tone de pământ pline de piese antice, fără să aibă supravegherea 
unui arheolog. 
Acest lucru a fost posibil în baza avizului emis de Direcția Județeană de Cultură Constanța, 
în anul 2017, care prevedea descărcarea de sarcină arheologică pe toată suprafața terenului, în 
afară de zona unde a fost dispusă conservarea
 in situ, 
dar și de faptul că arheologii nu au propus 
în raportul final obligativitatea supravegherii pe tot parcursul lucrărilor. Investitorul a înștiințat 
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța (MINAC) că începe lucrările de con-
struire, dar nu a solicitat instituției încheierea unui contract pentru supravegherea acestora, astfel 
că arheologii nu au putut fi delegați pentru a participa la săpături.
Așa se face că o parte din zidurile Cetății Antice Tomis au fost efectiv rase în momentul în 
care excavatorul a început să sape în sit. 
Contactat de Info Sud-Est, Traian Cliante, responsabilul de șantier în momentul cercetării ar-
heologice, a declarat că a fost o greșeală din partea arheologilor că nu au prevăzut supravegherea 
în raportul final. 
Lucrările din zona Lupoaică au fost sistate de procurori, care au început o cercetare penală în 
acest caz
14
. În urma cercetărilor cu privire la găsirea unor fragmente de obiecte care ar putea avea 
o anumită valoare arheologică, polițiștii din cadrul Secției 3 au continuat verificările privind 
legalitatea activităților de excavare și depozitare a materialelor arheologice, context în care „s-a 
stabilit că nu au fost respectate cerințele prevăzute în autorizația de construire”, a informat IPJ 
Constanța.
„Având în vedere că în șantierul de lucru, privind construcția unui imobil pe terenul situat în 
municipiul Constanța, există posibilitatea existenței de materiale arheologice, s-a dispus măsura 
opririi temporare a executării tuturor lucrărilor până la definitivarea cercetărilor”, a mai adăugat 
sursa citată.
În cauză, a fost deschis dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de executare fără 
autorizație de construire sau de desființare, conform Legii 50/1991
15
. 
Concluzii
În perioada analizată au existat mai multe scandaluri legate de fenomene de distrugere a 
patrimoniului cultural al județului Constanța. Dintre acestea am selectat 4 pe care le-am consi-
derat a fi mai reprezentative. Concluziile care se desprind de aici sunt următoarele:
14
Andreea Pavel, Cristian Andrei Leonte, Breaking Investitorul care construiește peste Cetatea Tomis, 
ajutat din pix de Direcția de Cultură. A fost permisă descărcarea arheologică pentru tot terenul de 
la Lupoaică, deși arheologii au prevăzut în raport o suprafață mult mai mică, https://www.info-sud-
est.ro/breaking-investitorul-care-construieste-blocul-de-patru-etaje-peste-cetatea-tomis-ajutat-din-
pix-de-directia-de-cultura-care-a-permis-descarcarea-arheologica-pentru-tot-terenul-de-la-lupoai-
ca-desi-a/
15
Poliția Constanța, despre săpăturile de la Lupoiacă: Nu au fost respectate cerințele prevăzute în 
autorizația de construire, in: Info-sudest, 29 ianuarie 2020,

---

Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 489 ~
- Există o slabă preocupare din partea autorităților locale pentru aplicare a legii privind 
protecția patrimoniului cultural național al județului Constanța.
- Există o puternică conexiune între dezvoltatori imobiliari și oamenii politici care le acordă 
protecție atunci când încalcă legile de protecție a monumentelor istorice.
- În pofida prevederilor legale și a eticii care trebuie să stea la baza activităţii celor care ar 
trebui să se ocupe de protecţia patrimoniului cultural naţional persoane din conducerea DJCPN 
Constanţa și a MINAC au văzut și în aceasta o oportunitate de afaceri. Instituțiile din domeniul 
culturii nu își fac treaba pentru care sunt plătiți și fiind confruntate adeseori cu personaje cu 
influență în lumea politică ezită să ia măsurile legale care se impun pentru sesizarea organelor 
judiciare și pedepsirea făptuitorilor.
- Organele judiciare sunt depășite de situație și în afara unor amenzi contravenționale niciun 
un făptuitor nu a primit vreo pedeapsă penală pentru încălcarea legilor patrimoniului. Problema 
nu este lipsa legilor așa cum se plâng mulți factori de răspundere din domeniul culturii de la 
nivelul județului Constanța ci lipsa de voință în aplicarea acestora.

---

Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine