Implications for the development

Politica culturală a Moldovei sovietice 1944–1956
14
. Principala concluzie care poate fi trasă 
pe baza acestui studiu este că politica culturală a statului independent Republica Moldova timp 
de mulți ani a fost și rămâne încă sub influența sistemului de administrare sovietic și în multe 
privințe frânează dezvoltarea proceselor artistice moderne.
Pentru înțelegerea și studierea artei și culturii contemporane, o mare importanță o au pro-
gramele de evaluare dezvoltate în cadrul activităților atât a instituțiilor guvernamentale, cât și în 
cadrul activităților diferitelor organizații și programe internaționale. Programele de cercetare și 
la 28 august 2020).
13
Rezoluția privind dimensiunea culturală a dezvoltării durabile, Consiliul UE, 2019
https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-13956-2019-INIT/ro/pdf (accesat la 28. august 
2020).
14
Valentina Ursu, Politica Culturală în RSS Moldovenească 1944–1956. Chișinău: Pontos, 2013.

---

Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 457 ~
programele de evaluare nu sunt același lucru, dar ocupă o mare parte din același domeniu atunci 
când vorbim despre artă și cultură. În ultimii ani, și unele și altele au căpătat un caracter aplicativ, 
utilizând cercetări interdisciplinare, folosind metode economice, sociologice politice precum și 
alte metode. Aproape toate rapoartele analitice se bazează pe analize cantitative și calitative ale 
sectorului, bazate pe sondaje și interviuri, date statistice, analiza actelor legislative și a documen-
telor strategice internaționale și locale, precum și analiza practicilor specifice și a experienței în 
implementarea proiectelor în domeniul culturii.
Unul dintre primele rapoarte importante pentru înțelegerea proceselor moderne din dome-
niul culturii, în perioada de tranziție de la sistemul sovietic de conducere la o nouă politică 
culturală, are publicația „Viziuni de viitor: politica culturală a Republicii Moldova de la schim-
bări la viabilitate”
15
. Acest raport, susținut de Fundația Soros și Fundația Culturală Europeană 
din Olanda, a făcut posibilă conlucrarea practicienilor din domeniul culturii cu reprezentanții 
administrațiilor publice, politicienilor și experților internaționali pentru a dezvolta împreună o 
politică culturală eficientă și pe termen lung, care a dus în cele din urmă la recomandări pentru 
dezvoltarea Strategiei de dezvoltare Cultura – 2020
16
.
Câteva studii de specialitate în domeniul politicii culturale au fost realizate în cadrul progra-
melor „Cultura” (2011–2015) și „Cultura și creativitatea” (2016–2018)
17
ale Parteneriatului estic al 
Uniunii Europene, care au ca principal obiectiv declarat dezvoltarea relațiilor de integrare a Uni-
unii Europene cu șase țări din fosta URSS: Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Georgia, Moldova și 
Ucraina. Ca urmare a lansării acestor programe, au fost implementate o serie de activități în țările 
participante care au ca scop: acordarea de asistență tehnică ministerelor în realizarea reformelor 
din sectorul cultural pentru a facilita modernizarea acestuia, instruirea managerilor din sectorul 
cultural, promovarea schimburilor interdisciplinare și intersectoriale între reprezentanții statelor 
publice, neguvernamentale și private, au fost publicate o serie de rapoarte și s-au efectuat studii 
de țară despre sectorul culturii.
Aproape toate rapoartele elaborate cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și al altor fon-
duri europene conțin analize generale ale datelor statistice și ale inițiativelor legislative, cu toa-
te acestea, o analiză amplă a rolului culturii în dezvoltarea durabilă nu a fost realizată nici de 
experții străini, nici de cei locali
18
. Se remarcă faptul că deja în al doilea deceniu al secolului 
XXI, elita culturală a țării pledează pentru un model mixt de politică culturală care să combine 
sprijinul statului cu dezvoltarea inițiativelor private. Cu toate acestea, în general, reprezentanții 
mediului artistic nu sunt încă pregătiți pentru relațiile de piață și preferă să rămână sub tute-
la statului, în ciuda faptului că statul continuă să exercite o puternică influență politică asupra 
reprezentanților profesiilor creative. 
Câteva rapoarte prezintă o analiză a industriilor culturale și creative și oferă recomandări ale 
experților pentru dezvoltarea lor ulterioară, care ar putea deveni o parte importantă a politicii 
culturale a țării noastre și să devină baza pentru crearea de produse cu o proporție ridicată a 
componentei creative. Produs cultural, ca rezultat al industriilor culturale și creative, este un 
produs comercial și, în condițiile unui nivel economic scăzut de dezvoltare a țării și a puterii de 
cumpărare reduse a populației din Moldova, dezvoltarea, de exemplu, a unor astfel de industrii 
15
Victoria Tcacenco, Viziuni de viitor: politica culturală a Republicii Moldova de la schimbări la 
viabilitate. Chișinău: Arc. 2009.
16
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=352588 (accesat la 28 august 
2020).
17
https://www.culturepartnership.eu/page/about; Культурный код восточного партнерства. 
Аналитический отчет. http://archive.eap-csf.eu/assets/files/11.%20 Publication_concept_road% 
20maps_rus.pdf (accesat la 28 august 2020).
18
https://www.culturepartnership.eu/ro/article/creative-industries-study-for-moldova accesat la 
28.08.2020); Inkei P., Public Funding of Culture in Europe, 2004–2017. 2019, Budapest, The Budapest 
Observatory: 19; Kern P., Impulse paper on the role of cultural and creative sectors in innovating 
European industry, 2019, KEA European Affairs: 37.

---

Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine
~ 458 ~
creative, precum cea editorială, poate fi efectuat doar cu participarea statului, ca cumpărător al 
unui produs cultural.
Unul dintre ultimele rapoarte nepublicate, elaborate de Centrul pentru Politici Culturale cu 
sprijinul Fundației Vișegrad, este 
„Situația actuală și rezultatele implementării politicii culturale 
naționale”
. Raportul denotă faptul că, în Republica Moldova, după proclamarea independenței, 
au fost elaborate mai multe documente de politici culturale, care se află în deplină concordanță 
cu tendințele contemporane ale politicilor culturale, dar, din păcate, niciuna dintre ele nu a atins 
obiectivele stabilite. Analiza se bazează pe datele statistice ale Biroului Național de Statistică, pre-
cum și pe studii statistice efectuate de autor, iar toate acestea vorbesc despre starea deplorabilă a 
lucrurilor din domeniul culturii. În ciuda investițiilor statului în cultură în creștere în fiecare an, 
consumul produsului cultural rămâne la un nivel foarte scăzut, iar ponderea contribuției culturii 
la economia țării este în scădere în fiecare an.
Așadar, în urma studiului de caz