Implications for the development

Capitale europene ale culturii
sau 
Zilele europene ale patrimo-
niului
; programe-cadru 
Europa creativă
și 
Orizont
; cooperarea politică internațională; consultări 
și dialog ale părților interesate. În plus, Comisia Europeană reprezintă interesele Uniunii Euro-
pene în inițiativele internaționale precum cele conduse de Organizația Națiunilor Unite pen-
tru Educație, Știință și Cultură (UNESCO). În plus, Comisia Europeană funcționează pe baza 
Agendei Culturale adoptată de Comisia Europeană. Agenda europeană pentru cultură 2018 își 
propune să „valorifice întregul potențial al culturii pentru a contribui la construirea unei Uniuni 
Europene mai incluzive și mai echitabile, sprijinind inovarea, creativitatea și locurile de muncă 
și creșterea durabilă”
12
.
9
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A12007L%2FTXT
10
European Cultural Convention, 1954 https://www.coe.int/en/web/conventions/full-list/-/
conventions/treaty/018?_coeconventions_WAR_coeconventionsportlet_languageId=ru_RU (accesat 
la 28 august 2020).
11 
The Convention on the Protection and Promotion of the Diversity of Cultural Expressions, 
UNESCO, 2005 https://en.unesco.org/creativity/convention (accesat la 28 august 2020).
12
https://ec.europa.eu/culture/document/new-european-agenda-culture-swd2018-267-final (accesat 

---

Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine
~ 456 ~
Unul dintre ultimele documente adoptate în cadrul reuniunii Consiliului Uniunii Europene 
din 22 noiembrie 2019 este Rezoluția a Consiliului Uniunii Europene și a reprezentanților guver-
nelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind dimensiunea culturală a dezvoltării 
durabile
13
. Rezoluția constată că toate cele trei aspecte ale sustenabilității (economică, socială 
și de mediu) sunt integrate și indivizibile, iar cultura face parte integrantă din toate cele trei 
dimensiuni. Rezoluția solicită guvernelor să participe la admnistrarea culturală și la dezvoltarea 
durabilă bazată pe principiul participativ, integrarea și implicarea părților interesate, inclusiv 
prin sprijinirea inițiativelor din sectoarele culturale și creative, precum și implicarea activă a 
cetățenilor, inclusiv a copiilor și tinerilor.
Pentru a asigura implementarea inițiativelor în domeniul culturii, există două dintre cele mai 
importante surse de finanțare pentru cultură în Europa – Fondul European de Dezvoltare și 
Comisia Europeană, care au finanțat pe percursul anilor astfel de programe, ce au vizat dezvol-
tarea sectorului cultural și creativ ca 
„Cultura 2000”, „Cultura-2007”, „MEDIA-2007”, „Europa 
creativă” – 2013–2020
. Comisia Europeană va continua să sprijine sectorul cultural, în special 
prin intermediul Rețelei culturale a programului 
Europa Creativă 2021–2027
. Așa cum se indică 
în secțiunile privind sprijinirea sectorului culturii și a industriilor culturale și creative, în ciuda 
potențialului sectorului culturii, acesta rămâne prost exploatat și expus riscului atât din punct de 
vedere al mediului, cât și al omului.
Astfel, în ultimii ani, cel puțin 20 de documente de programe ale Uniunii Europene vizea-
ză dezvoltarea sectorului cultural și vizează rolul culturii pentru dezvoltarea durabilă. Cu toate 
acestea, în ciuda faptului că există dovezi că politica culturală contribuie la dezvoltarea durabilă, 
această contribuție nu este încă pe deplin recunoscută și apreciată de public chiar și la nivel eu-
ropean, ca să nu mai vorbim de situația din Republica Moldova.
Republica Moldova participă la numeroase acorduri și programe ale Uniunii Europene și, din 
iunie 2014, ambele părți și-au consolidat relațiile prin Acordul de asociere dintre UE și Moldo-
va. Republica Moldova este o țară parteneră prioritară în cadrul Parteneriatului estic al politicii 
europene de vecinătate (PEV), datorită căreia are ocazia să participe la numeroase programe ale 
UE destinate dezvoltării sectorului cultural și audio-vizual.
Până în prezent, nu există studii academice fundamentale dedicate studiului politicilor cul-
turale a Republicii Moldova moderne și, cu atât mai mult, nu există studii privind rolul culturii 
în dezvoltarea durabilă a regiunii. În lucrările autorilor care se ocupă de istoria diferitelor dome-
nii ale culturii, accentul se pune în primul rând pe studiul patrimoniului cultural și al tipurilor 
tradiționale de artă modernă și practic nu sunt luate în considerare alte practici artistice și creati-
ve moderne, fără de care este imposibil să se evalueze în mod obiectiv starea actuală a lucrurilor 
în domeniul artei și culturii, în mod deosebit pentru a înțelege procesele asociate cu participarea 
culturii la dezvoltarea durabilă.
Unul dintre studiile de bază ale culturii țării noastre, care ajută la înțelegerea mai bună a 
unora dintre procesele vieții culturale a Republicii Moldova moderne, este studiul Valentinei 
Ursu,