Implications for the development

Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine
~ 448 ~
activitățile virtuale ale muzeelor din estul Europei s-au derulat prin intermediul acestora iar 8% 
a fost procentul de interacțiune prin activități speciale (expoziții interactive, jocuri etc), în timp 
ce în vestul Europei, procentul de activități interactive a ajuns la 31%.
Raportul concluzionează că în vederea implementării unei politice digitale la nivelul muze-
elor din întreaga lume este nevoie de asumarea a cinci direcții de acțiune: digitizarea colecțiilor; 
existența unor inventare ale colecțiilor; o infrastructură IT (aparat foto, scanare, computer); rețea 
de Internet stabilă; personal implicat în aceste operațiuni. Desigur, există instituții muzeale mari 
care au echipe largi dedicate doar strategiei digitale a instituției, în timp ce altele nu au întreaga 
colecție inventariată sau cercetată. 
Un alt raport UNESCO a concluzionat că procentul de muzee închise la nivelul întregii 
lumi sub impactul pandemiei a fost de 90%
28
. ICOM a completat această concluzie sumbră cu 
predicția că unul din opt muzee nu se vor mai redeschise niciodată: cca 13% dintre muzeele ana-
lizate de ICOM vor rămâne închise permanent, iar 19,2% se află într-o situație incertă în legătură 
cu posibilitatea de a-și continua activitatea. Peste 80% dintre muzee se estimează că își vor reduce 
programele, iar 30% dintre muzee vor trebui să ia decizii privind reducerea personalului. Același 
studiu arată că procentul de personal muzeal care a continuat să lucreze în perioada crizei CO-
VID-19 a fost de 7,3%. Doar în Statele Unite ale Americii, analiza realizată de American Alliance 
of Museum preconizează că urmare a pierderii de fonduri, 30% dintre muzee vor fi forțate să 
rămână închise.
Trebuie spus că această criză a întrerupt o evoluție rapidă a sectorului muzeal, care în raport 
cu anul 2012 înregistra la începutul acestui an o creștere de 60%.
Plecând de la aceste analize ale organizațiilor internaționale și completând cu o cercetare 
proprie, Chiara Zuanni, de la Universitatea din Graz, a realizat la sfârșitul lunii iunie o analiză 
privind răspunsurile digitale în perioada de închidere a muzeelor europene datorată pandemi-
ei
29
. Cercetarea a creat o bază de date și a pus pe hartă o serie de proiecte online care au pus în 
valoare patrimoniul muzeal, ajungând la concluzia că muzeele și-au crescut activitățile digitale 
cu 15%. Însă, acest procent este inegal distribuit, astfel că doar 4 din 5 muzee care au partici-
pat la un studiu al NEMO (Network of European Museum Organizations) au declarat creșterea 
activităților digitale. Cercetarea Chiarei Zuanni a avut în vedere aspecte privind sustenabilitatea 
și interactivitatea demonstrate de aceste activități, dar și pe cele de conservare. Deși muzeele și-
au adaptat rapid resursele existente sau au dezvoltat instrumente noi, digitizarea și prezentarea 
virtuală a colecțiilor pare să reprezinte o provocare majoră pentru multe dintre muzee, încă. O 
cercetare făcută în 2017 și citată de Zuanni a găsit doar 33% dintre muzee deținând metadate 
pentru colecțiilor lor online; în plus, s-a constatat că multe dintre muzee au ales soluții digitale 
destul de puțin sustenabile.
Zuanni menționează câteva modele de bune practici identificate în social media pentru pe-
rioada pandemiei: #MuseumsFromHome, #MuseumsUnlocked, #closedbutactive, #ArTyouRe-
ady. Categoriile folosite în cercetare au vizat inițiativele social media, tururile virtuale, jocurile, 
programele cu conținut educational, prezentarea de conținut online în timp real. Majoritatea 
proiectelor mapate de Zuanni sunt totuși cele dezvoltate în social media; mai putem observa 
câteva expoziții online și tururi virtuale.
Concluzia cercetării este mai degrabă sceptică în legătură cu modul în care crizele pot trans-
forma instituțiile păstrătoare de patrimoniu; dintre direcțiile posibile și probabile de dezvoltare 
ale domeniului cultural, probabil că puțin vor experimenta calea digitală; Zuanni se întreabă de 
altfel câte dintre proiectele digitale dezvoltate în perioada pandemiei vor supraviețui și vor fi 
dezvoltate în viitor, o întrebare perfect îndreptățită dacă o corelăm cu cifrele puse la dispoziție 
de UNESCO și ICOM.
O cercetare similară privind formele de expresie și comunicare digitală ale muzeelor univer-
28
https://news.artnet.com/art-world/unesco-icom-museums-report-1866558?fbclid=IwAR0S7-, 
accesat la 31 august 2020.
29
https://culturalpractice.org/digital-responses-from-locked-down-museums/, accesat la 30 august 
2020.

---

Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 449 ~
sitare sugerează în general comportamente similare cu ale altor tipuri de muzee, chiar dacă la un 
nivel ceva mai redus. 
University Museums Group, o asociație a muzeelor britanice a realizat o cercetare în cursul 
lunii aprilie 2020 cu privire la impactul COVID-19 asupra muzeelor universitare, atât în termeni 
de impact imediat, cât și de impact pe durată lungă
30
. Scopul vizat a fost acela de a obține o ima-
gine realistă asupra situației și de a proiecta o poziție în privința susținerii intereselor muzeelor 
universitare. Este de apreciat rapiditatea cu care UMG a reacționat și a început să înregistreze 
impactul crizei pandemice și mai ales acuratețea rezultatelor, care pun în evidență nu doar preo-
cupările din acest moment, ci și pe cele pe termen lung, dintre care unele sunt comune întregului 
sector muzeal, în timp ce altele sunt strâns legate de evoluția domeniul învățământului superior. 
Documentul conține și o secțiune de analiză a oportunităților care pot fi valorificate de muzeele 
universitare pentru recuperare și dezvoltare.
Rezultatele analizei realizate în privința a 21 muzee și galerii, reprezentând 10 universități, 
475 angajați și 4,2 milioane de vizitatori
31
au fost următoarele: în mod cert, activitatea muzeelor 
a fost afectată la nivelul fiecărui departament; 14 instituții din cele 21 s-au închis în perioada 
pandemiei (unele nu sunt nici acum deschise – n.m.); blocarea recrutării de personal a pus în 
pericol aspecte ale activității prezente, dar va avea impact și pe viitor; în unele cazuri, muzeele 
au renunțat la colaborarea cu voluntarii (cu impact social dar și asupra cantității și diversității de 
activități inițiate de muzeu); proiectele asumate pentru acest an au fost fie suspendate, fie întâr-
ziate; departamentele de conservare și-au încetat și ele activitatea; accesul la colecții în vederea 
cercetării, predării sau ca formă de recreere a fost compromise major; accesul muzeelor la aju-
toare financiare este în continuare limitat și inconsistent iar impactul financiar asupra domeniul 
nu poate fi încă estimat; muzeele au exprimat o preocupare față de situația angajaților, starea 
colecțiilor și, în general, progresul cunoașterii; distanțarea socială nu doar că a redus numărul 
vizitatorilor fizici, acolo unde muzeele și colecțiile au rămas deschise, dar pe viitor se așteaptă la o 
reticiență a vizitatorilor în legătură cu programele de învățare față în față (presupun interacțiune, 
atingerea obiectelor etc); au existat câteva instituții care au înregistrat creșteri în ceea ce privește 
audiența online și participarea la programe digitale.
Concluziile cercetării recomandă muzeelor obținerea unui impact social prin forme noi de 
colaborare, creșterea relevanței discursului, inclusiv prin implicarea în cercetările privind CO-
VID-19. De asemenea, se arată nevoia creșterii rolului educațional prin proiecte având la bază 
colecțiile digitale, digitalizarea fiind văzută ca având potențialul de a crește accesul la colecții, cu 
beneficii în domeniul cercetării. Ce trebuie să mai facă muzeele universitare (și nu numai)? Pen-
tru a putea fructifica aceste oportunități, muzeele trebuie să facă demersuri (
advocacy
) pentru 
a-și asigura suport financiar pentru proiecte, accentuând importanța lor în domeniul predării, 
cercetării și