Implications for the development

vilei urbane a lui Karcevski
(str. A. Bernardazzi, nr. 97). În partea supe-
rioară a ușii certificăm un decor specific, format din cinci vrejuri metalice, având ca terminație 
capuri elansate de șerpi, cu limbile scoase.
Continuăm traseul pe str. Kogălniceanu pentru a vedea casa unde a locuit inginerul Ștefan 
Serbov (str. M. Kogălniceanu, 60), actualmente sediul 
Muzeului Pedagogiei. 
Casa păstrează o 
originală copertină și consolă la ușa de intrare (arhitect A. Bernardazzi, 1873). Partea superioară 
a porții reprezintă un mix de motive „coarnele berbecului” și vrejuri de viță-de-vie, formând un 
desen aerian și frumos. Partea de jos a porții este împărțită în șase carouri, având pe centru câte 
o aplică turnată în fontă.
Balcoane forjate din metal, cu monogramele E și D, 
str. M. Eminescu, nr. 1. Foto: L. Condraticova
Vila urbană a lui Karcevschi. Foto: L. Condraticova

---

Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine
~ 30 ~
Aș dori să finalizez traseul nostru, precum și discuțiile cu referire la mit și realitate în ceea ce 
privește revitalizarea și renașterea culturii, prin câteva versuri ale lui Rudyard Kipling: „În trece-
rea grăbită prin lume către veci, / Fă-ţi timp, măcar o clipă, să vezi pe unde treci!”.
Aceste versuri devin pentru noi un îndemn care nu poate fi evitat: să ne oprim din goana 
nebună, la care tot noi adesea ne supunem, să ne gândim cine suntem, unde mergem și că adevă-
rata noastră menire este nu doar bunăstarea materială, dar, în primul rând,esența spirituală. Iar 
pentru aceasta trebuie sa ne regăsim. Să trecem pe vechile și noile ulicioare ale Chișinăului, ale 
localităților noastre de baștină, pentru a înțelege că pandemia, deși a transformat enorm viața și 
activitatea noastră, nu poate opri cursul istoriei. 
Și atunci să nu ne aplecăm și să ne lăsăm învinși, deoarece adevăratele înfrângeri sunt 
renunțările la visuri. Iar noi sperăm ca orașul Chișinău să fie un veritabil și important ax cultural, 
fiindcă avem o istorie bogată, o arhitectură urbană interesantă și oameni care își iubesc orașul. 
Și dacă e să parafrazăm vorbele înțelepte ale lui Mihai Kogălniceanu, care spunea „N-aș schimba 
Casa inginerului S. Serbov, actualmente Muzeul Pedagogiei. Aplica de metal a porții casei. 
Foto L. Condraticova
Scuarul Doina și Ion Aldea-Teodorovici. Foto L. Condraticova

---

Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 31 ~
săraca Moldovă nici pentru întâiul tron din lume”, vă îndemn să facem împreună schimbări spre 
bine și să ne dorim să revenim aici, acasă, pentru asta fiind necesară atât susţinerea societăţii 
civile, cât și a statului.
Sediul Universității de Stat din Moldova. Foto L. Condraticova
Muzeul de Istorie a orașului Chișinău. Scara din interior în 
formă de melc (elicoidală), turnătoria S. Serbov.
Foto L. Condraticova
Bibliografie
:
La elaborarea acestui articol au fost utilizate informațiile publicate în monografia 
Arta metalelor din 
Basarabia
(Chișinău, 2017, 384 p.), precum și alte articole științifice cu referire la prelucrarea artistică 
a metalelor, istoria și arhitectura, publicate de subsemnata în perioada 2012–2020.

---

Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine