Seminarul I – 2 ore Tema: Doctrina djihad-ului şi legea păcii în dreptul islamic al popoarelor

Planurile seminarelor, izvoarele şi literatura de referinţă.

Seminarul I – 2 ore

Tema: Doctrina djihad-ului şi legea păcii în dreptul islamic al popoarelor.

Planul:

1. 
   „Casa Războiului” („dar al-harb”) şi „Casa Islamicului” („dar al-islam”) – componente fundamentale ale doctrinei djihad-ului („războiului sfânt” al musulmanilor).
   
2. 
   Formele djihad-ului şi condiţiile stopării lui: principiile Pax Ottomanica.
   
3. 
   Trepte intermediare (dar al-ahd: dar al-sulh) între „Casa Războiului” şi „Casa Islamului”.
   

Literatură de referinţă:

1. 
   Gemil, Tahsin, Românii şi otomanii în secolele XIV-XV, Bucureşti, 1991, p. 17-35
   
2. 
   Maxim, Mihai, Ţările şi Înalta Poartă. Cadrul juridic al relaţiilor româno-otomane în Evul Mediu, Bucureşti, 1993, cap. IV.
   
3. 
   Panaite, Viorel, Consideraţii privind legea păcii în islamul medieval // „Anuarul Institutului de Istorie şi arheologie „A.D. Xenopol” (în continuare: AIIAX), t. XXIV, 2, Iaşi, 1989, p. 567-586; t. XXV, 2, Iaşi, 1988, p. 397-413; t. XXI, 1, Iaşi, 1989, p. 481-498.
   
4. 
   Idem, Din istoria dreptului islamic al popoarelor: doctrina djihad-ului // AIIAX, t. XXII, 2, Iaşi, 1985, p. 707-718; t. XXII, 1, Iaşi, 1986, p. 409-418.
   
5. 
   Idem, Pace, război şi comerţ în islam, Bucureşti, 1997, cap. I-II.
   

Seminarul II – 2 ore

Tema: Problema vechilor tratate („capitulaţii”) ale Ţărilor Române cu Poarta

Otomană.

Planul:

1. 
   La originea problemei.
   
2. 
   Consideraţii metodologice şi terminologice în lucrul cu izvoarele cursului.
   
3. 
   „Capitulaţiile” Transilvaniei.
   

Literatură de referinţă:

1. 
   Feneşan, Cristina, Constituirea Principatului autonom Transilvaniei, Bucureşti, 1997, p. 185-209
   
2. 
   Gemil, Tahsin, „Capitulaţiile” Transilvaniei de la jumătatea secolului XVII // AIIAX, t. XXIII, 2, Iaşi, 1986, p. 717-721
   
3. 
   Maxim, Mihai, Din nou pe urmele vechilor tratate ale Moldovei şi Ţării Româneşti cu Poarta Otomană // „Revista de Istorie”, Bucureşti, 1987, pr. 2, p. 157-172
   
4. 
   Idem, Ţările Române şi Înalta Poartă. Cadrul juridic al relaţiilor româno-otomane în Evul Mediu, Bucureşti, 1993, cap. I, (subcap. 1-2), II.
   
5. 
   Papacostea, Şerban, Tratatele Ţării Româneşti şi Moldovei cu Imperiul Otoman: ficţiune politică şi realitate istorică // Stat, societate, naţiune. Interpretări istorice, Cluj-Napoca, 1982, p. 93-106; republicat în culegerea de studii a autorului Evul Mediu românesc. Realităţi politice şi curente spirituale, Bucureşti, 2001, p. 93-108
   
6. 
   Ştefănescu, Ştefan, Ţara Românească de la Basarab I “Întemeietorul” până la Mihai Viteazul, Bucureşti, 1970, p. 101-140 (“Capitulaţiile”).
   
7. 
   Veliman, V. O “carte de legământ” (ahd-name) din 1581 privitoare la Transilvania // AIIAX, t. XXV, Iaşi, 1988, p. 27-43.
   

Seminarul III – 2 ore

Tema: Ţara Româneasca de la primele contacte cu turcii până la asumarea

obligaţiunilor tributare către Poarta Otomană (ultimele decenii ale veacului

XIV – primele decenii ale veacului XV).

Planul:

1. Primele atacuri turceşti asupra Ţării Româneşti (1389-1395).

2. 
   Problema începutului obligaţiunilor tributare ale Ţării Româneşti faţă de sultanul otoman.
   
3. 
   Relaţiile munteano-otomane în ultimii ani de domnie a lui Mircea cel Bătrân şi problema statutului Ţării Româneşti faţă de Poarta Otomană.
   

Literatură de referinţă:

1. Gemil, Tahsin, Românii şi otomanii în secolele XIV-XVI, Bucureşti, 1991, p. 47-101.

2. Maxim, Mihai, Ţările Române şi Înalta poartă. Cadrul juridic al relaţiilor româno-otomane

în evul mediu, Bucureşti, 1993, p. 206-224.

3. Papacostea, Şerban, Mircea cel Bătrân şi Baiazid. O întregire la cunoaşterea înfruntărilor lor

armate // „Studii şi materiale de istorie medie, t. XVI, Bucureşti, 1998; republicat în culegerea

de studii a autorului Evul Mediu românesc. Realităţi politice şi curente spirituale, Bucureşti,

2001, p. 71-74.

4. Idem, Ţările Române şi criza de structură a Imperiului Otoman (1402-1413) // Idem, Evul

mediu românesc, Bucureşti, 2001, p. 79-92.

5. Rezachevici, Constantin, Rolul românilor în apărarea Europei de expansiunea otomană.

Secolele XIV-XVI. – Evoluţia unui concept în contextul vremii, Bucureşti, 2001, p. 144-184

Seminarul IV – 2 ore

Tema: Variaţii în statutul Ţării Româneşti între obligaţiunile tributare şi

suzeranitatea sultanului (1420-1456).

Planul:

1. 
   Turcii şi rivalitatea pentru domnie dintre Radu Praznoglava şi Dan al II-lea (1420-1427).
   
2. 
   Ţara Românească între otomani şi unguri (1429-1452)
   
3. 
   Ţara Românească sub condominiumul otomano-ungar (1452-1456).
   

Literatură de referinţă:

1. 
   Ciocâltan, Virgil, Între sultan şi împărat: Vlad Dracul în 1438 // „Revista de istorie”, Bucureşti, 1976, nr. 11.
   
2. 
   Gemil, Tahsin, Românii şi otomanii în secolele XIV-XVI, Bucureşti, 1991, p. 101-135.
   
3. 
   Maxim, Mihai, Ţările Române şi Înalta poartă, Bucureşti, 1993, p. 225-229.
   
4. 
   Popescu, Petre Dumitru, Basarabii, Chişinău, 1990.
   

Seminarul V – 2 ore

Tema: Problema raporturilor munteano-otomane în cea de-a doua domnie a lui

Vlad Ţepeş (1456-1462)

Planul:

1. 
   Problema contextului politic extern al înscăunării lui Vlad Ţepeş (1456-1459).
   
2. 
   Cauzele, derularea şi finalităţile luptelor antiotomane ale lui Vlad Ţepeş (1461-1462).
   
3. 
   Semnificaţia politico-juridică a înscăunării lui Radu cel Frumos (1462)
   

Literatură de referinţă:

1. 
   Gemil, Tahsin, Românii şi otomanii în secolele XIV-XVI, Bucureşti, 1991, p. 29-31, 140-143.
   
2. 
   Maxim, Mihai, Ţările Române şi Înalta poartă. Cadrul juridic al relaţiilor româno-otomane în Evul Mediu, Bucureşti, 1993, p. 225-238.
   
3. 
   Stoide, Constantin, A doua domnie a lui Vlad Ţepeş. Luptele pentru ocuparea tronului şi consolidarea în domnie (1456-1458) // AIIAX, t. XXIII, 1, Iaşi, 1986, p. 111-129.
   
4. 
   Idem, Luptele lui Vlad Ţepeş cu turcii (1461-1462) // AIIAX, t. XV, Iaşi, 1978.
   
5. 
   Parasca, Pavel, Politica externa şi relaţiile internaţionale ale Ţărilor Române în epoca medievală, Chişinău, 2005 (2006), p. 138-158
   
6. 
   Popescu, Petru Dumitru, Basarabii, Chişinău, 1990.
   
7. 
   Rezachevici, Constantin, Rolul românilor în apărarea Europei de expansiunea otomană. Secolele XIV-XVI, Bucureşti, 2001, p. 184-207.
   
8. 
   Ştefănescu, Ştefan, Ţara Românească de la Basarab I „Întemeietorul” până la Mihai Viteazul, Bucureşti, 1970.
   

Seminarul VI – 2 ore

Tema: Condiţii istorice ale accentuării plăţii tributului către sultan de către Ţara

Moldovei.

Planul:

1. 
   La originea relaţiilor moldo-otomane.
   
2. 
   Efectul cuceririi de către turci a Constantinopolului (mai 1453) asupra relaţiilor moldo-otomane.
   
3. 
   Factorii interni şi externi ai acceptării plăţii tributului către Sultan (1455-1456).
   

Surse documentare:

1. 
   Costăchescu, Mihai, Documentele moldoveneşti înainte de Ştefan cel Mare, vol. II, Iaşi, 1932, p. 799-800, 801.
   
2. 
   Documenta Romaniae Historica. A. Moldova, vol. II, întocmit de Leon Şimanshi în colaborare cu Georgeta Ignat şi Dumitru Agache, Bucureşti, 1976, p. 86-87.
   

Literatură de referinţă:

1. 
   Gemil, Tahsin, Românii şi otomanii în secolele XIV-XVI, Bucureşti, 1991, p. 101-12, 104, 108, 130-139.
   
2. 
   Gorovei, Ştefan S., Moldova în “Casa păcii”. Pe marginea izvoarelor privind primul secol de relaţii moldo-otomane // AIIAX, t. XVII, 1980, p. 629-639.
   
3. 
   Papacostea, Şerban, Moldova, stat tributar al Imperiului Otoman în secolul al XV-lea: cadrul internaţional al raporturilor stabilite în 1455-1456 // Idem, Evul mediu românesc. Realităţi politice şi curente spirituale, Bucureşti, 2001, p. 109-126.
   
4. 
   Şimanschi, Leon, “Închinarea” de la Vaslui (5 1456) // AIIAX, t. XVIII, 1981, p. 613-630.
   
5. 
   Rezachevici, Constantin, Rolul românilor în apărarea Europei de expansiunea otomană. Secolele XIV-XVI, Bucureşti, 2001, p. 209-211.
   

Seminarul VII – 2 ore

Tema: Caracterul raporturilor moldo-otomane în prima parte (1457-1481) a domniei

lui Ştefan cel mare.

Planul:

1. 
   Problema contextului otoman al dobândirii şi afirmării domniei de către Ştefan cel Mare (1457-1472)
   
2. 
   Premisele, derularea şi finalităţile înfruntărilor moldo-otomane (1473-1476)
   
3. 
   Pacea moldo-otomană din 1481 şi semnificaţia politico-juridică a ei.
   

Surse documentare şi cronicăreşti:

1. 
   Bogdan, Ion, Documentele lui Ştefan cel Mare, vol. II, Bucureşti, 1913, doc. nr.
   
2. 
   Decei, Aurel, Tratatul de pace – sulhname-, încheiat între sultanul Mehmed al II-lea şi Ştefan cel mare // Idem, Relaţii româno-orientale, Bucureşti, 1978, p. 118-139
   
3. 
   Ştefan cel Mare şi Sfânt. 1504-2004. Portret în cronică, Sfânta Mănăstire Putna, 2004, p. 16-17, 53-57, 77-86, 163-172
   

Literatură de referinţă:

1. 
   Gemil, Tahsin, Românii şi otomanii în secolele XIV-XVI, Bucureşti, 1991, p. 143-150.
   
2. 
   Gorovei, Ştefan S., Moldova în „Casa Păcii”. Pe marginea izvoarelor privind primul secol de relaţii moldo-otomane // AIIAX, t. XVII, Iaşi, 1980. p.
   
3. 
   Papacostea, Şerban, Tratatele Ţării Româneşti şi Moldova cu Imperiul Otoman: ficţiune politică şi realitate istorică // În culegerea de studii Stat, societate, naţiune. Interpretări istorice, Cluj-Napoca, 1982, p. 93-106; republicat în culegerea de studii a autorului Evul Mediu românesc. Realităţi politice şi curente spirituale, Bucureşti, 2001, p. 93-108.
   
4. 
   Parasca Pavel, Împrejurările politice externe ale instaurării şi consolidării domniei lui Ştefan cel Mare // „Destin românesc. Revistă de istorie şi cultură”, Chişinău-Bucureşti, 2004, nr. 1-2, p. 11-19.
   
5. 
   Idem, Politica externă şi relaţiile internaţionale ale Ţărilor Române în epoca medievală, Chişinău, 2005 (2006), p. 159-188.
   
6. 
   Sugestii noi privind aliaţii externi ai lui Ştefan cel Mare (în vremea dobândirii şi afirmării domniei sale) // În culegerea Ştefan cel Mare – personalitate marcantă în istoria Europei, Chişinău, 2004, p. 27-33
   
7. 
   Rezachevici, Constantin, Rolul românilor în apărarea Europei de expansiunea otomană. Secolele XIV-XVI, Bucureşti, 2001, p. 211-220
   

Seminarul VIII – 2 ore

Tema: Evoluţii în statutul Ţării Moldovei faţă de Poarta Otomană în cea de-a doua

parte (1481-1504) a domniei lui Ştefan cel Mare.

Planul:

1. 
   Preliminarii ale tratatului moldo-otoman din 1486.
   
2. 
   Statutul politico-juridic al Moldovei prin prisma tratatului moldo-otoman din 1486.
   
3. 
   Relaţiile moldo-otomane la hotarul dintre secolele XV şi XVI.
   

Literatură de referinţă:

1. 
   Gemil, Tahsin, Observaţii referitoare la încheierea păcii şi stabilirea hotarului dintre Moldova şi Imperiul Otoman (1484) // „Revista arhivelor”, Bucureşti, 1983, nr. 2, p. 117-121.
   
2. 
   Idem, Românii şi otomanii în secolele XIV-XVI, Bucureşti, 1991, p. 33-35, 150-157
   
3. 
   Gorovei, Ştefan S., Moldova în „Casa Păcii”. Pe marginea izvoarelor privind primul secol de relaţii moldo-otomane // AIIAX, t. XVII, Iaşi, 1980, p. 639-659
   
4. 
   Idem, Pacea moldo-otomană din 1486 // „Revista de istorie”, Bucureşti, 1982, nr. 7, p. 807-821.
   
5. 
   Maxim, Mihai, Ţările Române şi Înalta Poarta. Cadrul juridic al relaţiilor româno-otomane în Evul Mediu, Bucureşti, 1993, p. 240-244.
   
6. 
   Papacostea, Şerban, Tratatele Ţării Româneşti şi Moldovei cu Imperiul Otoman în secolele XIV-XVI: ficţiune politică şi realităţi istorice // În culegerea Stat, societate, naţiune. Interpretări istorice, Cluj-Napoca, 1982, p. 93-106; republicat în culegerea de studii a autorului Evul Mediu românesc. Realităţi politice şi curente spirituale, Bucureşti, 2001, p. 93-108.
   
7. 
   Parasca, Pavel, Politica externă şi relaţiile internaţionale ale Ţărilor Române în epoca medievală, Chişinău, 2005 (2006), p. 188-212
   
8. 
   Rezachevici, Constantin, Rolul românilor în apărarea Europei de expansiunea otomană. Secolele XIV-XVI, Bucureşti, 2001, p. 220-225
   

Seminarul IX – 2 ore

Tema: Modificări politico-juridice în statutul Ţărilor Române în consecinţa

campaniei din Moldova a lui Soliman Magnificul din anul 1538.

Planul:

1. 
   Ţările Române în noul val al politicii de dominaţie mondială inaugurată de sultanul Soliman Magnificul (1521-1566).
   
2. 
   Cauzele derularea şi finalităţile campaniei otomane în Moldova din 1538.
   
3. 
   Modificări intervenite în statutul politico-juridic al Ţărilor Române şi formele lui de manifestare în a doua jumătate a secolului al XVI-lea.
   

Surse cronicăreşti:

1. 
   Cronica lui Macarie // Cronicile slavo-române din secolele XV-XVI publicate de Ion Bogdan, ediţie revăzută şi completată de P.P. Panaitescu, Bucureşti, 1959, p. 89-103
   
2. 
   Cronica lui Eftimie // Ibid., p. 117-125.
   
3. 
   Istoria Ţării Româneşti. 1290-1690. Letopiseţul cantacuzinesc, ediţ. critică de C. Grecescu şi D. Simonescu, Bucureşti, 1960, p. 48-54
   
4. 
   Istoriile domnilor Ţării Româneşti de Radu Popescu Vornicul, ediţ. critică de Constantin Grecescu, Bucureşti, 1963, p. 46-69
   
5. 
   Ureche, Grigore, Letopiseţul Ţării Moldovei, orice ediţie ştiinţifică, de la cap. „Cându au venit asupra lui Pătru Vodă Suleiman împăratul turcescu...” până la cap. „Cându au risipit Alexandru Vodă cetăţile...”
   

Literatură de referinţă:

1. 
   Ciobanu, Veniamin, Ţările Române şi Polonia. Secolele XIV-XVI, Bucureşti, 1985, p. 136-2004 (passim).
   
2. 
   Denize, Eugen, Moldova lui Petru Rareş între imperiali şi otomani // AIIAX, t. XXVI, 1, Iaşi, 1989, p. 235-247
   
3. 
   Idem, Moldova, Liga Sfântă şi lupta antiotomană în anii 1538-1541 // AIIAX, t. XXXI, Iaşi, 1994, p. 195-218
   
4. 
   Fischer-Galaţi, Stephen, Giurescu, Dinu C., Pop, Ioan-Aurel (coordonatori), O istorie a Românilor. Studii critice, Cluj-Napoca, 1998, p. 129-147 (text de Mihai Maxim), p. 148-151 (text de Gheorghe Platon)
   
5. 
   Gemil, Tahsin, Românii şi otomanii în secolele XIV-XVI, Bucureşti, 1991, p. 164-189
   
6. 
   Gorovei, Ştefan S., Câteva consideraţii pentru istoria relaţiilor româno-otomane în veacurile XV-XVI // Românii în istoria universală, vol. I, Iaşi, 1986, p. 31-41
   
7. 
   Idem, Moldova în „Casa Păcii”. Pe marginea izvoarelor privind primul secol de relaţii moldo-otomane // AIIAX, t. XVII, Iaşi, 1980, p. 659-666
   
8. 
   Maxim, Mihai, Regimul economic al dominaţiei otomane în Moldova şi Ţara Românească în a doua jumătate a secolului al XVI-lea // „Revista de istorie”, Bucureşti, 1979, nr. , p. 1731-1765
   
9. 
   Pungă, Gheorghe, Ţara Moldovei în contextul relaţiilor politice internaţionale (1538-1572), Iaşi, 1994, p. 27-131.
   
10. 
    Rezachevici, Constantin, Rolul românilor în apărarea Europei de expansiunea otomană. Secolele XIV-XVI, Bucureşti, 2001, p. 226-342
    

Seminarul X – 2 ore

Tema: Relaţiile dintre Ţările Române şi Imperiul Otoman la sfârşitul secolului XVI

– începutul secolului XVII.

Planul:

1. 
   Prima încercare de respingere a supremaţiei otomane – războiul antiotoman al Moldovei din 1574.
   
2. 
   Războiul antiotoman al Ţării Româneşti sub conducerea lui Mihai Viteazul (1594-1598): solidarităţi româneşti, finalităţi şi învăţăminte.
   
3. 
   Reinstaurarea suzeranităţii otomane (1611-1613) asupra Ţărilor Române şi caracteristicile ei.
   
4. 
   Evoluţii în statutul politico-juridic al Ţărilor Române sub suzeranitatea Porţii Otomane până la mijlocul secolului al XVII-lea.
   

Surse documentare şi cronicăreşti:

1. 
   Costin, Miron, Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aron Vodă încoace, orice ediţie ştiinţifică.
   
2. 
   Cronica lui Azarie // Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI publicate de Ion Bogdan, ediţ. revăzută şi completată de P.P. Panaitescu, Bucureşti, 1959, p. 189-151
   
3. 
   Gemil, Tahsin, Relaţiile Ţărilor Române cu Poarta Otomană în documente turceşti, 1601-1712, Bucureşti, 1963
   
4. 
   Istoria Ţării Româneşti. 1290-1690. Letopiseţul cantacuzinesc, ediţ. critică de C. Grecescu şi D. Simonescu, Bucureşti, 1960
   
5. 
   Istoriile domnilor Ţării Româneşti de Radu Popescu Vornicul, ediţie critică de Constantin Grecescu, Bucureşti, 1963
   
6. 
   Kraus, Georg, Cronica Transilvaniei, 1608-1665, Bucureşti, 1975 (passim)
   
7. 
   Mehmed, Mustafa A., Documente turceşti privind istoria României, vol. I, 1455-1774, Bucureşti, 1975 – la libera alegere a studenţilor, unu-două dintre cele mai expresive documente care reflectă statutul politico-juridic al Ţărilor Române faţă de Poarta Otomană în perioada cuprinsă în tema seminarului.
   
8. 
   Ureche, Grigore, Letopiseţul Ţării Moldovei, orice ediţie ştiinţifică.
   

Literatură de referinţă:

1. 
   Andreescu, Ştefan, Restitutio Daciae [vol. II]. Relaţiile politice dintre Ţara Românească, Moldova şi Transilvania în răstimpul 1601-1659, Bucureşti, 1989; [vol. III]. Studii cu privire la Mihai Viteazul, Bucureşti, 1997.
   
2. 
   Ciobanu, Veniamin, La cumpănă de veacuri. Ţările Române în contextul politicii poloneze la sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul secolului al XVII-lea, Iaşi, 1991
   
3. 
   Idem., Politică şi diplomaţie în secolul al XVII-lea. Ţările Române în raporturile polono-otomano-habsburgice (1601-1634), Bucureşti, 1994, cap. II-III şi „Încheiere”.
   
4. 
   Mihai Viteazul. Culegere de studii, redactori coordonatori Paul Cernovodeanu, Constantin Rezachevici, Bucureşti, 1975, (studiile lui Carol Göllner, Ilie Corfus, Aurel Decei, Constantin Rezachevici).
   
5. 
   Panaitescu, P.P., Mihai Viteazul, ediţie îngrijită de Cristian Antim Bobicescu, Bucureşti, 2002, cap. „Luptele cu turcii”, „Polonia şi schimbările din Moldova” (passim), „Cucerirea Ardealului” (passim, în special compartimentul „Întoarcerea lui Sigismund şi reluarea războiului cu turcii”), „Prăbuşirea” (în special compartimentul „Năvălirea turcilor şi lupta de la Argeş”).
   
6. 
   Rezachevici, Constantin, Rolul Românilor în apărarea Europei de expansiunea otomană. Secolele XIV-XVI, Bucureşti, 2001, p. 343-416
   

Seminarul XI – 2 ore

Tema: Teritorii româneşti sub stăpânirea directă a Imperiului Otoman.

Planul:

1. 
   Privire de ansamblu asupra istoriei creării sistemului de stăpâniri otomane în teritoriile Ţărilor Române.
   
2. 
   Rolul stăpânirilor turceşti în politica Porţii otomane faţă de Ţările Române şi în strategia europeană a Imperiului otoman.
   
3. 
   Statutul juridic, social şi confesional al băştinaşilor în stăpânire otomane din Ţările Române.
   

Literatură de referinţă:

1. 
   Chirtoacă, Ion, Din istoria Moldovei de Sud-Est până în anii '30 ai secolului al XIX-lea, Chişinău, 1999.
   
2. 
   Idem., Sud-Estul Moldovei şi Stânga Nistrului în 1484-1699. Expansiunea şi dominaţia turco-tătară, Bucureşti, 1999.
   
3. 
   Gumenâi, Ion, Istoria ţinutului Hotin. De la origini până în 1806, Chişinău, 2002, cap. V-VI.
   
4. 
   Istoria Românilor, ediţie academică, vol. IV, Bucureşti, 2001, p. ; vol. V, Bucureşti, 2001, p. .
   
5. 
   Maxim, Mihai, Teritorii româneşti sub administraţia otomană în secolul al XVI-lea // „Revista de Istorie”, Bucureşti, 1983, nr. 8, p. 602-617; nr. 9, p. 879-890.
   
6. 
   Idem., Ţările Române şi Înalta Poartă. Cadrul juridic al relaţiilor româno-otomane în Evul Mediu, Bucureşti, 1993, cap. V.
   

Seminarul XII – 2 ore

Tema: Preistoria, cauzele instaurări şi esenţa regimului fanariot în Moldova şi

Ţara Românească.

Planul:

1. 
   Perioada prefanariotă în relaţiile Ţării Româneşti şi Moldova cu imperiul Otoman (a doua jumătate a sec. XVII).
   
2. 
   Statutul politico-juridic al Ţării Româneşti şi Moldovei faţă de Poarta Otomană în contextul Păcii de la Karlowitz (ianuarie 1699) şi „solidarităţii ortodoxe”.
   
3. 
   Cauzele, scopurile instituirii şi caracteristicile regimului fanariot în Moldova (1711) şi Ţara Românească (1716).
   

Surse documentare şi cronicăreşti:

1. 
   Constantiniu, Florin, De la Mihai Viteazul la fanarioţi: observaţii asupra politicii externe româneştii // „Studii şi materiale de istorie medie”, vol. VIII, Bucureşti, 1975, p. 101-136.
   

Literatură de referinţă:

1. 
   Boicu, L., Cristian, V., Platon, Gh., România în relaţiile internaţionale. 1699-1939, Iaşi, 1980, cap. I.
   
2. 
   Cândea, V., Pagini din trecutul diplomaţiei româneşti, Bucureşti, 1966, cap. „Dimitrie Cantemir şi începuturile chestiunii orientale” şi „Diplomaţia românească sub Constantin Brâncoveanu”.
   
3. 
   Ciobanu, Veniamin, Raporturile turco-poloneze şi Moldova de la Pacea de la Karlowitz până la 1714 // AIIAX, t. X, Iaşi, 1973, p. 183-196
   
4. 
   Idem., Relaţiile politice româno-polone între 1699 şi 1848, Bucureşti, 1980, cap. I.
   
5. 
   Idem., Românii în politica Est-Central Europeană. 1648-1711, Iaşi, cap. II-III.