Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 625 ~
time ale foametei provocată de politica sovietelor a fost majoritatea populației, oficialitățile în
perioada post-totalitară au trecut cu tăcerea această pagină de istorie, astfel încât și în prezent în
Republica Moldova nu există un monument naţional în memoria victimelor foametei. Doar în
câteva localităţi, la iniţiative private au fost puse plăci comemorative sau stele.
Mărturiile supraviețuitorilor indică asupra numărului considerabil de decese (în
dreapta Nis-
trului), spiritului demoralizant al oamenilor, înfometarea în masă, politicii fiscale agresive. Unul
din regretele supravieţuitorilor este determinat de faptul că nici societatea, nici statul nu-i priveș-
te egali cu cei care au suferit alte genuri de represiuni comuniste. Martorii se arată nedumeriţi de
faptul că suferințele victimelor foametei nu au fost mediatizate de către stat, de societatea civilă,
jurnaliști la fel ca viaţa celor deportaţi sau a participanților la război:
„celor din blocada Leningradului li se da câte 200 gr de pâine, nouă nu ni se da nimic. Iată
despre veterani, foști deportaţi, despre ei întotdeauna se vorbește, ei sunt întrebaţi
prin ce au tre-
cut, dar de noi nimeni nu își amintește, iar noi prin atâtea am trecut – am supravieţuit foametea.
Unde-i dreptatea?”
5
Elena Catelli:
„foametea a fost ceva mai groaznic ca deportările. Știţi eu uneori mă gândesc, că represaţilor
le-au făcut niște monumente. Dar pentru oamenii ceia, care au murit atunci de foame… de ce nu
se vorbește despre dânșii?”
6
Marin Buga, deportat în 1949 afirmă:
„Foamea – asta-i ceva groaznic! Deportările e foarte rău, dar care lucrau mai aveau șanse! În
foamea ceea – nu … Nu rezistai. A fost foarte greu”
7
.
Materialele de istorie orală sunt confirmate și de documentele de arhivă. Potrivit statisticii
oficiale în perioada regimului stalinist din RSS Moldovenească au fost deportaţi circa 60000
persoane, de foamete au suferit toţi. Supravieţuitorii foametei împărtășesc mărturiile, explică
anumite fapte, acţiuni, gânduri, comportamente de atunci, având anumite
rezerve dictate de lip-
sa de încredere că vor fi înţeleși corect de generaţiile actuale, fiind motivaţi la rememorare doar
de propria atitudine faţă de trecutul colectiv.
Eforturi consistente de readucere a situaţiei în albia corectitudinii au fost întreprinse de cer-
cetătorii Centrului de Excelență Institutul de Istorie Socială ProMemoria al Universității de Stat
din Moldova în parteneriat cu echipele de cercetători de la Universitatea de Stat „Al. Russo” din
Bălți, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Universitatea „B.P. Hasdeu” din Cahul. Ne referim,
în mod special, la seria de proiecte implementate în studierea culturii memoriei și a practicilor
comemorative vizând evenimentele social-politice și economice cu
caracter dramatic din peri-
oada sovietică.
8
În cadrul Programului de stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei
5
Ion Vacariuc, mărturii înregistrate 08.01.2015,
Arhiva audio, Institutul de Istorie Socială ProMemo-
ria.
6
Elena Catelli /
Do'stlaringiz bilan baham: