Implications for the development


Cinci experiențe ale copilăriei în Gulag



Download 25,39 Mb.
Pdf ko'rish
bet494/512
Sana23.07.2022
Hajmi25,39 Mb.
#842406
1   ...   490   491   492   493   494   495   496   497   ...   512
Bog'liq
Patrimoniul cultural de ieri 2020 site IDSI

Cinci experiențe ale copilăriei în Gulag. 
Primul studiu de caz pe care-l aducem în atenția 
cititorului relevă istoria vieții 
Elenei Bliuc-Liulica
, deportată la vârsta de 15 ani, în 1949, din 
comuna Sudarca, raionul Dondușeni în regiunea Habarovsk, URSS, împreună cu fratele și cu 
părinții.
4
Firul roșu care străbate narațiunea Elenei Bliuc ține de trei subiecte centrale: școală, stu-
diile superioare și, nu mai puțin important, integrarea după eliberarea din regimul de reședință 

Irena Kurtinaityte, Vidmantas Zavadskis, 
Children of Siberia: Memoirs of Lithuanian Exiles, 
Kaunas: 
Naujasis Lankas, 2013; Sandra Kalniete, 
With Dance Shoes in Siberian Snows
, Champaign: Dalkey Ar-
chive Press, 2009; Tomas Balkelis, 
Deportations, Ethnicity and Identity Memoirs of Children Deportees, 
1941–1952
, „Lituanus. Lithuanian Quarterly Journal of Arts and Sciences”, vol. 51(3), 2005, p. 40-75.
2
Viorica Olaru-Cemîrtan, 
Deportările din Basarabia 1940–1941, 1944–1956
, Chișinău: Pontos, 2013. 
3
Condițiile obscure în care au avut loc represaliile determină caracterul discutabil al numărului de 
victime, inclusiv minori. Fără a se opri la categoria de vârstă 
copii
, Valeriu Pasat indică asupra unei 
cifre de peste 5000 de familii basarabene ridicate în deportarea din 1941 (vezi: Valerij Pasat,
 Trudnye 
stranicy istorii Moldovy (1940–1950)
, Моskva: Теrra, 1994, s. 147-148); pentru deportările în masă 
din 1949, se operează frecvent cu datele propuse de Gh. E. Cojocaru – 11 899 de copii (vezi: Gheorghe 
E. Cojocaru, 
Operaţiunea „Sud”: culegere de documente
, Chișinău: Bons Offices, 2010, p. 243); pentru 
valul de deportări din 1951, datele statistice disponibile indică frecvent asupra numărului de 799 de 
copii deportați din RSS Moldovenească (vezi: Valeriu Pasat, 
Calvarul. Documentarul deportărilor de 
pe teritoriul RSS Moldovenești 1940–1050
, Moskva: Rosspen, 2006, p. 395). 
4
Liulco Gherasim P. (a.n. 1899), Liulco Maria I. (a.n. 1889) – soția, Liulco Grigore (a.n. 1931) – fiul, 
Liulco Elena (a.n. 1933) – fiica, supuși represiunilor în 1949, fiind încadraţi la „chiaburi” (vezi: 
Cartea 
Memoriei. Catalog al victimelor totalitarismului comunist
, coord. și red. șt. Elena Postică, Chișinău:
Știința, vol. II, 2001, p. 78).


Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine
~ 618 ~
forțată. Până la deportările din 1949, imediat după retragerea operațiunilor militare și reinstau-
rarea puterii sovietice în Basarabia în 1944, școala a fost printre instituțiile-cheie de sovietizare, 
aplicând substituirea alfabetului latin cu cel chirilic în programele școlare și susținând introdu-
cerea sărbătorilor „cu roșu în calendar” în locul celor religioase și naționale („Vai! în ’44… când 
au venit rușii, trebuia să învățăm iar alfabetul! Toată vara am învățat alfabetul chirilic, ca să-l 
uităm pe cel românesc.) Caracterul radical al schimbărilor în domeniul educației a fost asigurat 
prin transferul masiv de cadre din dreapta Nistrului, dar și prin repetarea anului școlar pentru 
elevii care nu au reuși să se acordeze noilor rigori. Substituirea profesorilor din Basarabia cu 
cadre aduse de peste Nistru ilustrează practica de transfer a modelului sovietic din regiunile în 
care sovietizarea era deja realizată. Tranziția anevoioasă la noul sistem de studii a fost urmată 
de deportarea forțată și trauma școlarizării în condițiile deportării, în iulie 1949 („Cel mai du-
reros, țin minte, a fost ziua de 1 septembrie [1949]. Eu treceam în clasa a IX-a și mă gândeam 
cu durere: colegii mei se duc azi la școală, iar eu cosesc fân pe o insulă, în Răsăritul Depărtat”). 
Datorită înțelepciunii tatălui, familia Liulica a fost distribuită într-o localitate unde exista școală 
medie de cultură generală („Nici școli nu prea erau. Cât am mers, tata tot întreba: «Este școală 
aici? Eu am copii de școală…»”). Cunoașterea alfabetului chirilic nu a fost însă suficientă pentru 
integrarea copiilor în mediul ostil deportaților, dat fiind necunoașterea limbii ruse – unica limbă 
de predare la școală („Am frecventat o lună de zile, dar nu înțelegeam nimic pentru că nu știam 
limba rusă. Ne-au chemat în cancelarie și ne-au spus să nu mai frecventăm dacă nu știm limba 
rusă”). Insistența părinților de a oferi copiilor studii în pofida condițiilor vitrege de viețuire a fost 
o cale greu de urmat, dar probabil esențială pentru a-și face alt drum decât cel croit de puterea 
sovietică („În lipsa posibilității de a studia în limba maternă, eu m-am angajat la munca, la spălat 
aurul. Nu mai vroiam, îmi era rușine să merg iar în clasa a VIII-a! A treia oară în clasa a VIII-a! 
Mama a insistat și m-am dus”). În viziunea naratoarei, privilegiul de a face studii era asemenea 
unei noi șanse în viața Dumneaei („Sunt foarte recunoscătoare părinților că au avut grijă de mine 
și mi-au dat studii. Puteau să mă trimită la lucru în șahtă, dar m-au trimis la școală”), în stare să 
umbrească până și drama deportării la care a fost condamnată pe nedrept („nu am lucrat la greu 
cum au făcut-o alții, ci am învățat și am obținut studii”).Însă prețul cu care și-a făcut studiile 
Elena Liulica a fost marcat de restricțiunile regimului obligatoriu de reședință pentru copii din 
familiile deportaților („La Institut am studiat în perioada 1953-1958. Aveam document că pot 
locui în orașul Habarovsk pentru studii. În anul II de facultate încă trebuia să mă duc o dată pe 
lună la 
comendatură
. Odată, eram la lecția de educație fizică, în sala de sport și îmi spune cineva 
că mă așteaptă un bărbat în coridor. Mă duc și acela mă întreabă: «Вчера какой день был?» O 
zi nu m-am dus și ei au venit să mă controleze. Eram 
spețposeleneț
. Pe urmă, în 1956, mi-au dat 
pașaport, m-au eliberat și nu mai era nevoie să merg pentru evidență la ei…”). Narațiunea Elenei 
Liulica relevă și despre inocularea în conștiința colectivă a unei imagini deformate a popoarelor 
de la periferia URSS5 („Veneau lectori la Institut și declarau: «Cele mai multe mănăstiri au fost în 
Moldova!» Nu m-am simțit bine că Moldova e pusă în așa situație, că este arătată cu degetul. Pe 
atunci, dacă credeai în Dumnezeu, erai considerat de prost!”). Drama Gulagului, trăită de Elena 
Liulica la vârsta copilăriei, a fost ținută sub regimul tăcerii, insistent autocenzurată și umbrită 
voit în memoria naratoarei („La Institut nu știa nimeni că eu eram din deportați”). Relatată 
peste ani, acest exercițiu a reactivat din resorturile memoriei amintiri despre suferințe și dureri 
ne-vorbite atâta vreme („Ieri am răscolit fotografiile, înainte de această discuție cu Dumneavoas-
tră, și parcă am răscolit tot – toate suferințele prin care am trecut”). Trauma Gulagului încă se 
încăpăţânează să devină 
trecut 
pentru această generație de copii – victime ale regimului totalitar 
în RSS Moldovenească.
Al doilea studiu de caz se referă la viața în deportare „așa cum a fost ea”, relatată de 

Download 25,39 Mb.

Do'stlaringiz bilan baham:
1   ...   490   491   492   493   494   495   496   497   ...   512




Ma'lumotlar bazasi mualliflik huquqi bilan himoyalangan ©hozir.org 2024
ma'muriyatiga murojaat qiling

kiriting | ro'yxatdan o'tish
    Bosh sahifa
юртда тантана
Боғда битган
Бугун юртда
Эшитганлар жилманглар
Эшитмадим деманглар
битган бодомлар
Yangiariq tumani
qitish marakazi
Raqamli texnologiyalar
ilishida muhokamadan
tasdiqqa tavsiya
tavsiya etilgan
iqtisodiyot kafedrasi
steiermarkischen landesregierung
asarlaringizni yuboring
o'zingizning asarlaringizni
Iltimos faqat
faqat o'zingizning
steierm rkischen
landesregierung fachabteilung
rkischen landesregierung
hamshira loyihasi
loyihasi mavsum
faolyatining oqibatlari
asosiy adabiyotlar
fakulteti ahborot
ahborot havfsizligi
havfsizligi kafedrasi
fanidan bo’yicha
fakulteti iqtisodiyot
boshqaruv fakulteti
chiqarishda boshqaruv
ishlab chiqarishda
iqtisodiyot fakultet
multiservis tarmoqlari
fanidan asosiy
Uzbek fanidan
mavzulari potok
asosidagi multiservis
'aliyyil a'ziym
billahil 'aliyyil
illaa billahil
quvvata illaa
falah' deganida
Kompyuter savodxonligi
bo’yicha mustaqil
'alal falah'
Hayya 'alal
'alas soloh
Hayya 'alas
mavsum boyicha


yuklab olish