Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 595 ~
În 1970 a fost scoasă de sub tipar o altă ediție a
Istoriei Moldovei
, în care constatările făcute
de autori sunt tot atât de negative și false ca și în ediția precedentă. Autorii scriu că „la începutul
anului 1940, datorită pauperizării
continui, în cele șase județe
ale Basarabiei, care au intrat apoi
în componența RSS Moldovenești, 7,3% din numărul gospodăriilor țărănești nu aveau deloc
pământ…” Întrerupem citarea. Autorii ai afirmat despre o continuă pauperizare a țărănimii. De
unde atunci s-au ivit numiții de bolșevici „chiaburi”? Propaganda bolșevică a scris și despre
numiții „boieri”; erau și ei cumva pauperi? Fraza „cele șase județe ale Basarabiei, care au intrat în
componența RSS Moldovenești” constituie o gravă falsificare, autorii inversând evenimentele. În
realitate, la 28 iunie 1940 URSS a cotropit Basarabia, nordul Bucovinei, Ținutul Herța și pe aceste
teritorii a creat, la 2 august 1940, numita RSS Moldovenească. Apoi, „7,3% din numărul gospo-
dăriilor țărănești nu aveau deloc pământ”. Cum adică? Ce înseamnă „nu aveau deloc pământ”?
Dacă „nu aveau deloc pământ” asta înseamnă că nu erau „gospodării țărănești”. Nu insistăm
asupra altor afirmații false. Scopul scrierilor istorice sovietice a fost să prezinte un tablou cât mai
sumbru al satelor basarabene în anii interbelici.
Înțelegem: sarcina științei istorice este de a demonstra realitățile așa cum au fost ele, fără
exagerări sau denaturări. În
acest sens, un rol deosebit de important îl au mărturisirile oamenilor
timpului, supraviețuitorilor acelor timpuri grele.
Realizarea Proiectului „Românii în Gulag: recuperarea și valorificarea istorică a memoriei
victimelor regimului totalitar comunist în Basarabia (1940–1941, 1944–1953”
2
și a Programul
de Stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului
totalitar comunist
din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940–1941 și 1944–1953”
3
a permis cercetătorilor,
implicaţi în Proiect și Program, să contribuie esenţial la cunoașterea realităților din mediul rural
al Basarabiei interbelice, să ofere știinţei și publicului interesat informaţii inedite despre gospo-
dăriile țăranilor, modul de viață și muncă a lor,
despre culturile agricole, despre utilajele, folosite
la prelucrarea solului etc.
Do'stlaringiz bilan baham: